Alexandru Nazare, înaintea votului pentru Guvernul Niculescu: Rigoarea și disciplina bugetară rămân

Reforma impozitului pe bunuri: rata unică va fi menținută?

Ministrul provizoriu al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că bugetul 2027 va fi un test important al responsabilității și că disciplina bugetară și menținerea încrederii creditorilor sunt esențiale pentru stabilitatea României. Înainte de votul pentru guvernul lui Luca Niculescu, Alexandru Nazare, ministrul provizoriu al finanțelor care va păstra portofoliul său și în noul executiv dacă acesta este investit, spune că disciplina sa Avertisment vine după ce, joi seara, prim-ministrul numit Luca Niculescu a prezentat Parlamentului programul său guvernamental și lista de miniștri.

Printre principalele măsuri economice propuse de Guvernul Niculescu se numără indexarea pensiilor începând cu 2027, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și scutirea de la plata CASS a mamelor și a veteranilor de război.

De asemenea, se menționează punerea în aplicare a reformei impozitului pe bunuri, menținerea ratei unice, pregătirea unei noi legi bugetare privind salariile și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (TVA) începând cu 1 ianuarie 2027. Alexandru Nazare: Rigoarea și disciplina bugetară rămân obligatorii nu numai ca garanții pentru dezvoltare, ci și pentru a evita blocajele imediate.

De ce, după mai mult de un an de consolidare fiscală, într-un context marcat de tensiuni interne și externe multiple, dezbaterea privind economia României și așteptările sale de dezvoltare trebuie să înceapă cu o evaluare realistă a situației în care ne aflăm, de dezechilibrele pe care trebuie să le continuăm să corectăm și eforturile necesare pentru a restabili stabilitatea financiară.

Radiografiile zilnice sunt aceleași: ani de zile, statul a cheltuit riguros, a redus datoriile, a întârziat schimbările de substanță și a tratat deficitul ca o problemă care poate fi rezolvată mai târziu.

Rezultatul: cel mai mare deficit bugetar al UE, datoria istorică și creșterea costurilor de finanțare a funcționării statului.

În ultimul an, am luat măsuri importante pentru a corecta acest dezechilibru: deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025.

În primele opt luni din 2026, deficitul de numerar a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni concreti, vorbim de un deficit de aproape 27 de miliarde de lei mai mic decât în primele opt luni ale anului trecut.

Nu sunt doar statistici - sunt ratele dobânzii care consumă resurse pentru educație, sănătate sau infrastructură, vulnerabilitate la crize și mai puține opțiuni pentru viitorul tuturor.

Cel mai mare deficit bugetar al UE: ce semnificație?

Iar rezultatele au fost obținute prin decizii dificile, controlul costurilor și măsurile de întărire care au fost luate și implementate riguros.

Ar fi o mare greșeală să pierdem, prin angajamentele noastre nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atâta efort.

În același timp, dimensiunea presiunii este foarte concretă: datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, echivalent cu aproximativ 1,205 miliarde de lei.

În primele opt luni ale anului, dobânzile plătite asupra datoriei publice au fost de 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru întregul an, costurile de dobânzi sunt aproape de 3% din PIB.

Acestea sunt resurse importante care nu mai pot fi direcționate la investiții și servicii publice - dar acoperă dobânzile, a scris Alexandru Nazare într-un post pe pagina sa de Facebook.

Este un pas necesar, dar nu o victorie: până la sfârșitul acestui an, nivelul va rămâne dublu al obiectivului european de 3% și în 2027 va trebui să continuăm eforturile de reducere a deficitului, într-un context marcat de presiuni și obligații mult mai mari decât anul acesta. În 2027, subvențiile din partea RNP vor fi eliminate, în timp ce costurile datoriei publice continuă să consume resurse semnificative, presiunile asupra bugetului și așteptările sociale continuă să fie ridicate, iar nevoia de finanțare continuă să presă asupra bugetului.

Prin urmare, rezultatele obținute până acum trebuie să fie apărate cu fermitate și trebuie să fim clar cu privire la ceea ce România poate și nu poate permite.

Bugetul din 2027 va fi un test important de responsabilitate. Acesta trebuie să se bazeze pe venituri realiste, priorități clare și cheltuieli pe care statul le poate sprijini efectiv. Nu putem.