Autoritatea Națională pentru Apărare, digitalizarea armatei și sistemele antidronă în Guvernul Niculescu

Cum putem întări identificarea și neutralizarea amenințărilor cu drone?

Într-un cadru care vizează transformarea sistemului de apărare, noul guvern propune o serie de măsuri ambicioase, concentrându-se pe creșterea proporțională a bugetului pentru apărare, în linii cu standardele NATO. Conform planurilor, cheltuielile dedicate acestui domeniu ar trebui să atingă progresiv 5% din produsul intern brut, fiind vorba despre un pas semnificativ în alinierea cu angajamentele internaționale ale țării.

Dintre această sumă totală, aproape 3,5% din PIB este destinate cheltuvelor curente de apărare, în timp ce restul, adică 1,5%, este alocat pentru investiții directe și activități conexe ce generează un impact extins asupra economiei.

Creșterea bugetului nu este planificată ca un salt brusc, ci ca o evoluție progresivă, având în vedere dinamica actuală a amenințărilor de securitate, cerințele specifice ale apărării naționale și angajamentele globale ale României. Astfel, fiecare etapă va fi ajustată în funcție de contextul real și de nevoi reale ale sistemului de apărare. Printre primele inițiative anunțate se numără crearea unei noi structuri administrative: Autoritatea Națională pentru Industria de Apărare, care va opera sub supravegherea directă a prim-ministrului. Scopul acesteia este să coordoneze dezvoltarea unui sektor intern puternic în domeniile tehnologiei militare, producției de drone și sistemelor de interceptare.

Acesta din urmă capitole reprezintă un segment strategic, având în vedere evoluțiile recente din zona de război electronic și lovituri rapide nehotărâte.

Investițiile planificate acoperă o gamă largă de priorități, începând cu întărirea sistemului de apărare antiaeriană și antirachetă, esențial pentru supraviețuirea infrastructurii critice.

Pe lângă acestea, modernizarea parcului navel este de asemenea pe agenda guvernului, precum și achiziția unor sisteme zburătoare fără pilot, cunoaște ca drone în terminologie curentă.

Totodată, este necesar să se asigure un aprovizionament corespunzător de muniție, astfel încât forțele armate să fie pregătite pentru orice scenariu. Cheltușile nu se limitează doar la echipamente ci includ și operațiuni zilnice, întreținere și instruirea personalului calificat.

Documentația guvernamentală conține și planuri pentru continuarea programelor de dotare a forțelor cu echipamente blindate, artilerie și alte mijloace de sprijin esențiale în lupta terestră.

De asemenea, autoritățile doresc să stabilească cadre conceptuale integrate pentru gestionarea spațiului aerian și pentru apărarea maritime, concentrându-se asupra păstrării integrității spațiului maritime național și protejării libertății de navigație în Marea Neagră.

Un alt punct esențial al agendei este întărirea capacităților de identificare și neutralizare a amenințărilor drone, cu accent special pe protejarea zonelor sensibile precum zona Dunării, litoralul și punctele de interes strategic. În același timp, se lucrează la întărirea apărării cibernetice a armatei, recunoscând că amenințările hibride reprezintă una dintre provocările majori ale vremurilor contemporane.

În ceea ce privește infrastructura, documentul menționează actualizări pentru mai multe baze militare cheie, printre care se numără Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Centrul de Antrenament Întrunită Cincu. Unul dintre obiectivele majore este dezvoltarea Centrului european de antrenament F-16 de la Fetești într-un pol regional de pregătire pentru pilozii din statele membre NATO și aliate strategice.

Aceasta ar consolida poziția României ca un nod important în rețelea de cooperare militară a transatlanticii.

Ce măsuri urgente pot reduce timpii de livrare?

Reforma sistemului de achiziții pentru apărare este, de asemenea, prevăzută, având în vedere necesitatea de a face acest proces mai eficient și mai receptiv la nevoile actuale ale apărării. Propunerile includ simplificarea normelor legislative, clarificarea rolurilor instituțiilor implicate și remedierea problemelor care conduc la întârzieri în implementare.

Pentru contractele de înzestrare depășind 100 de milioane de euro, este recomandată angajarea de experți juridici specializați, pentru a asigura o gestionare corespunzătoare și legală a acestor afaceri complexe.

În plus, se propune instituirea unui sistem unitar de achiziție a serviciilor la nivel central, însoțit de un mecanism de urmărire a îndeplinirii contractelor, respectând principiile de transparență și supraveghere.

Totodată, se travăacă actualizarea Strategiei „Armata României 2040”, prin care vor fi revizuite structurile de comandă și organizare a forțelor armate, centralizând anumite funcții administrative pentru a reduce birocrația și a permite o acțiune mai rapidă. Digitalizarea agențiilor militare este, de asemenea, o componentă vitală a acestui plan, menind să modernizeze modul în care instituțiile de apărare funcționează în era digitală.

Pe plan uman, guvernul intenționează să îmbunătățească condițiile de carieră, să faciliteze recrutarea și să extinfă programele de pregătire pentru militari, recunoscând că păstrarea personalului experimentat este crucială pentru menținerea calitativă a forțelor armate. În acest context, industria națională de apărare este văzută ca un actor esențial în implementarea acestor programe, prin participarea activă a întreprinderilor naționale și private în producție, integrare, întreținere și asistență.

În cazul capabilităților urgente, se dorește ca timpii de livrare să fie prioritarizați, iar contribuția internă să fie sprijinită prin activități precum mentenanța echipamentelor, integrarea lor în sistemele existente și transferul de cunoaștere tehnic. Pentru programele de lungă durată, producția locală devine un factor decisiv în alegerea partenerilor și a tehnologiilor utilizate.

Autoritățile vor să valorifice instrumentele europene de finanțare disponibile, cum ar fi inițiativa Readiness 2030 și programul SAFE, pentru a sprijini aceste eforturi. Totodată, se dorește consolidarea achizițiilor comune cu partenerii europeni și promovarea României ca un centru regional de referință pentru servicii de întreținere militară.

Investițiile în cercetare și inovare, inclusiv în domenii emergente precum inteligența artificială, vor fi susținute prin fonduri europene și programe NATO, pentru a asigura o poziție competitivă a țării pe scena tehnologică globală.

La nivel internațional, România își menține angajamentul de a contribui la apărarea flancului estic al NATO, prin sprijinirea misiunilor aliate și prin găzduirea forțelor partenere pe propriul teritoriu. Documentul evidențiază susținerea oferită securității Republicii Moldova, Ucrainei și statelor din Balcanii de Vest, prin cooperare instituțională, pregătire specializată și schimburi de cunoaștere între experți.

Totodată, România dorește să promoveze la nivelul Uniunii Europene o nouă inițiatativă numită Eastern Flank Watch, menită să consolideze vigilența colectivă asupra evoluțiilor de securitate de pe această parte a Europei. Parteneriatul strategic cu Statele Unite continuă să fie o coloană importantă a politicii de apărare, inclusiv prin revizuirea Ghidului Strategic de Apărare pentru perioada 2020-2030, sprijinirea prezenței militare americane în țară și dezvoltarea cooperării în domeniul înzestrării, eventual prin utilizarea instrumentului financiar FMF Loan al Statelor Unite.

În Marea Neagră, România caută să extindă colaborarea sa cu aliați precum Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit și Turcia, în special în cadrul Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine, creat de România, Turcia și Bulgaria în 2024. Un obiectiv suplionar este acela de a găzdui pe teritoriul său un centru regional pentru securitate maritimă, care să contribuie la menținerea libertății de navigație și la protejarea intereselor economice și a infrastructurii critice din zonă.