Avertismentul unui expert antidrog: Dezincriminarea consumului riscă să readucă haosul etnobotanicelor

A oferit statului acces la expertiză solidă!

Haosul generat de boom-ul etnobotanicelor din trecut pare destinat să revină cu putere pe scena socială, dacă clasa politică aprobasează o dezincriminare a consumului de substanțe psihoactive înainte de a consolida infrastructura medicală necesară. Gigel Lazăr, liderul Federației Neguvernamentale Antidrog și figura cea mai experimentată în lupta contra drogurilor din România, ridică brâul alarmei în fața creșterii vertiginoase a ratelor de consum, care au atins pragul alarmant de 18%.

Lazăr, care a supraviețuit unor intervenții chirurgicale majore, inclusiv operații pe cord deschis și tratarea unei afecțiuni oncologice, revine cu forță în dezbaterile publice. El contestă vehement ideea unei legalizări sau dezincriminări pripite, susținând că este o formă de capitulare în fața dependenței. Specialistul insiste pentru alocarea de resurse financiare semnificative către centrele de recuperare și programele de educație preventivă, avertizând totodată că noua instituție de coordonare nu trebuie folosită ca momeală electorală.

Resiliența unui activist maratonist

Mulți observatori externi presupuseseau că perioada de activism activ pentru Gigel Lazăr s-a încheiat odată cu bătălia sa pentru sănătate. Era de așteptat ca un om care a trecut printr-o reparație complexă a inimii, susținut de by-pass-uri coronariene și care gestionează zilnic efectele diabetului, să se retragă în umbră, devenind un simplu spectator al scenei antidrog.

Această ipoteză s-a dovedit a fi greșită. Lazăr explică că motivul prezenței sale continue nu este ambiția personală, ci o convingere profundă, un crez care nu a fost erodat de suferințele fizice. Chiar dacă inima sa a necesitat intervenția științei medicale avansate pentru a fi reparată, societatea românească are nevoie acum de o restructurare fundamentală a valorilor și a instituțiilor pentru a-și apăra tinerii.

Într-o declarație trimasă redacției DC News, Lazăr afirmă: Poate că unii au anticipat că parcursul meu public s-a încheiat. Au considerat că dacă am trecut printr-o intervenție chirurgicală majoră pe cord deschis, dacă viața îmi este susținută de bypass-uri, dacă gestionez zilnic povara diabetului și dacă am fost nevoit să înfrunt o patologia oncologică, voi alege retragerea, discreția și statutul de simplu spectator.

Această interpretare a fost una complet eronată. Ceea ce mă menține activ și ferm în spațiul public nu este o ambiție personală, ci un crez profund și de neclintit. Nicio suferință fizică și nicio cumpănă medicală nu au putut diminua implicarea mea totală în programele de prevenire primară și secundară ale Federației Neguvernamentale Antidrog.

Dacă inima mea a avut nevoie de rigoarea și geniul științei medicale pentru a fi reconstruită, societatea noastră are nevoie astăzi de o reconstrucție morală și instituțională urgentă pentru a-și proteja viitorul.

Atât timp cât dețin resurse vitale, acest crez mă obligă să rămân o voce dedicată apărării copiilor noștri.

De ce a explodat rata de consum?

Explozia numărului de utilizatori de substanțe interzise în România nu dovedește că drogurile au câștigat bătălia, ci că guvernanții au eșuat în implementarea remedierilor propuse de experți. Gigel Lazăr, care a coordonat două strategii naționale și una europeană, critică aspru inactivitatea autorităților.

El susține că a oferit statului acces la expertiză solidă, viziuni pe termen lung și soluții bazate pe modele internaționale de succes. Totuși, a asistat îngrijorat la ignorarea acestor planuri strategice la nivel național.

În acest context, uimirea publică față de statisticile negative pare artificială. Ideea conform căreia „bătălia a fost pierdută” și că singura cale de ieș este legalizarea rapidă este o retragere neînțelepătoare. Problema reală nu este natura substanțelor, ci lipsa aplicării riguroase a strategiilor deja existente, conform președintelui Federației.

Spectrul etnobotanicelor și necesitatea infrastructurii

Relaxarea cadrului legal, fără existența prealabilă a spitalizării dedicate, clinicilor de recuperare și a prezenței psihologilor în școli, riscă să reproducă coșmarul din anii 2000. În acea perioadă, tinerii muriau în număr mare din cauza intoxicărilor cu produse sintetice (etnobotanice) vândute informal pe străzi.

Liderul Federației solicită păstrarea și finanțarea robustă a centrelor județene de prevenire.

El cere claselor politice să acționeze cu responsabilitate maximă: implementarea măsurilor de dezincriminare într-un mediu lipsit de infrastructură națională solidă va duce la un dezastru social.

Bunele intenții consolidează politica antidrog?

Este esențial să nu punem în pericol rețeaua națională de centre din teritoriu.

Temeiul instituțiilor este să mențină, să modernizeze și să finanțeze prioritar aceste structuri județene de prevenire, oferire de alternative și conștientizare, legate strâns de crearea de centre specializate de consiliere și tratament.

Istoria recentă oferă o lecție costisitoare. Criza etnobotanicelor din anii 2000 a suprasolicitat secțiile de primiri urgențe cu pacienți tineri aflați în stare critică, deoarece statul a fost luat prin surprindere, fără mecanisme de prevenire și fără o plasă de siguranță în teritoriu.

Societatea nu are dreptul moral de a repeta aceste greșeli strategice.

Independența noii agenții antidrog

Crearea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) trebuie să fie un punct de cotitură profesional, nu o simplă distribuire a posturilor în funcție de apartenența politică. Tinerii de azi trăiesc în ritmul rețelelor sociale, iar campaniile clasice desfășurate în birouri ministeriale nu mai au nicio relevanță pentru ei.

Lazăr cere Guvernului să acționeze ferm. Tranziția instituțională recentă, marcată de înființarea noii agenții, nu trebuie să se rezume la o reformă administrativă simplă.

O structură cu o importanță strategică atât de mare nu poate deveni un instrument de negociere politică, ci trebuie încredințată exclusiv unor specialiști de elită, profesioniști de carieră care înțeleg complexitatea fenomenului.

Politica antidrog nu se consolidează prin bune intenții sau campanii formale, ci prin alocări logistice și financiare adecvate realității obiective. Salvarea generației actuale depinde de o prevenție autentică și de campanii de conștientizare dinamice, adaptate canalelor de comunicare specifice tinerilor din anul 2026. Noua generație evoluează într-o altă paradigmă socială, deține alte coduri de comunicare și prezintă vulnerabilități specifice. Pentru a-i proteja în mod real, este necesar să le înțelegem profilul psihosocial și să le punem la dispoziție alternative viabile, programe teritoriale integrate și centre de suport accesibile.

„Din anul 2007 și până în prezent, am rămas consecvent aceleiași misiuni în cadrul Federației. Vă prezint această realitate nu din dorința de a genera divergențe, ci din responsabilitatea de a contribui la o societate sigură. Generația de mâine are nevoie de acțiuni guvernamentale ferme, nu de discursuri politice. Care este strategia dumneavoastră concretă în raport cu acest apel?”, conchide Gigel Lazăr.

Ce prevede inițiativa controversată din Parlament

Apelul lui Gigel Lazăr survine imediat după un proiect de lege inițiat de senatoarea Victoria Stoiciu, susținut de Cristian Ghinea (USR).

Documentul transformă faptele legate de consumul personal din infracțiuni pedepsite cu închisoarea în abateri administrative.

Textul legislativ propune o schimbare radicală: „(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei”. Pentru substanțele încadrate ca droguri de mare risc, amenda crește la sume cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei.

Proiectul include și trecerea la regimul contravențiilor a introducerii sau scoaterii din țară a stupefiantelor destinate consumului propriu, cu sancțiuni financiare de la 1.500 până la 3.500 de lei, în funcție de pericolul substanței. Sumele pot fi majorate doar dacă faptele au loc în perimetrul școlilor, spitalelor, bazelor militare sau în sălile de spectacol, ori dacă autorii sunt cadre medicale sau inspectori de control.

În apărarea legii, senatoarea Victoria Stoiciu susține că actualul cadru legal vânează inutil tinerii consumatori, în timp ce marii baroni ai traficului scapă nepedepsiți. Fosta ministră a Justiției, Alina Gorghiu, s-a poziționat ferm împotriva proiectului și a spus că România nu poate face pași grăbiți fără o analiză temeinică. Aceasta mai spune că prioritățile statului trebuie să rămână prevenția, infrastructura de tratament și recuperarea medicală a victimelor, alături de unelte legislative mult mai aspre pentru anihilarea rețelelor de crimă organizată.

În același timp, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a taxat dur demersul aflat în dezbatere la Senat. Acesta a respins categoric relaxarea sancțiunilor pentru deținerea de substanțe interzise și a cerut instituțiilor de forță o ripostă necruțătoare împotriva celor care aprovizionează piața neagră.