Bulgaria apelează la NATO: dronele din Marea Neagră schimbă ecuația de securitate
Ce s-a întâmplat în Marea Neagră?
Atacurile cu drone care au vizat două vase comerciale în apele Mării Negre, aproape de litoralul bulgar, au pus presiune pe Sofia. Președinta Iliana Iotova a anunțat miercuri că Bulgaria vrea să aducă situația în fața Consiliului de Securitate al ONU.
Mai mult, liderul statului bulgar a evocat posibilitatea activării Articolului 4 din Tratatul NATO. Mecanismul e în curs de analiză, dar nu e exclus.
Într-un interviu pentru Nova TV, Iotova a explicat că Bucureștiul.
pardon, Sofia, împinge pentru un punct nou, extraordinar, pe agenda Consiliului European. Vrea ca Marea Neagră să fie tratată ca o problemă de securitate maritimă autonomă, nu doar ca un epilog al războiului ruso-ucrainean. Summitul de la Bruxelles, programat pentru joi, 15 octombrie, ar trebui să producă poziții clare ale UE pentru zonă.
Articolul 4? Invocarea Articolului 4 rămâne o opțiune, dar Iotova insistă pe analiză riguroasă. Greutatea politică ar fi mai mare dacă decizia ar veni coordonată de mai multe state membre.
Regulamentul e simplu: statele NATO se consultă reciproc când integritatea teritorială, independența politică sau securitatea unei părți sunt amenințate.
Cine e implicat și ce urmează?
Regional, presiunea e uriașă. Președintele României, Nicușor Dan, va vorbi telefonic cu Iliana Iotova miercuri, la ora 15:00.
Tema: impactul atacurilor asupra navelor și siguranța traficului naval. Contextul e încărcat.
În mai, după ce o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați, Dan a numit incidentul „cel mai serios din România de la declanșarea războiului”, deși atunci nu s-au făcut consultări NATO de urgență.
Incidentul care a declanșat totul a avut loc în noaptea de luni spre marți. Două nave, Chelsea 3 și HS Dignity, au fost lovite de droni în largul coastei bulgare.
Una s-a scufundat. Premierul Rumen Radev a anunțat că Sofia va demara consultări trilaterale cu România și Turcia, pentru a consolida siguranța navigației.
La nivel aliat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a semnalat marți o atitudine proactivă.
Organizația își ajustează prezența militară pe flancul estic, adaptând forțele la evoluțiile din teren. Mesajul e clar: Alianța reacționează la noile provocări.