Căderea Guvernului Bolojan: Alertă economică și incertitudine politică

Criza politică ne costă leul?

Căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan a declanșat o reacție imediată în piețele financiare, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Leul a intrat pe o pantă descendentă accelerată, iar experții anticipează penalizări din partea investitorilor dacă România nu își menține angajamentele privind reducerea deficitului bugetar.

Reacția Piețelor: Leu sub presiune

Cursul euro a depășit pragul de 5,22 lei, atingând un nou maxim istoric, în timp ce inflația se menține aproape de două cifre.

Deși deficitul bugetar a înregistrat o ușoară scădere în primele trei luni ale anului (de la 2,28% la puțin peste 1%), ținta anuală de 6,2% din PIB rămâne dificil de atins.

Daniel Dăianu a explicat că stabilitatea leului din ultima perioadă se baza pe așteptările unei corecții bugetare, iar acum, în contextul instabilității politice, tensiunile sunt inevitabile.

„Tensiunile din piața valutară sunt legate direct de criza politică, fără îndoială. Leul a fost relativ stabil pentru că exista perspectiva unei corecții bugetare importante, începută încă de anul trecut. Bugetul pentru acest an a fost construit pe o țintă de deficit de 6,2% din PIB. În aceste condiții, tensiunile sunt firești, mai ales într-o economie precum a noastră, care are dezechilibre majore, atât în ceea ce privește deficitul bugetar, cât și cel extern”, a declarat Dăianu la Digi24.

Riscuri și avertismente: Corecția bugetară, o prioritate

Președintele Consiliului Fiscal a avertizat că România nu își poate permite să abandoneze procesul de reducere a deficitului. El a criticat discursurile politice care promit reduceri de taxe sau minimalizează problema deficitului, subliniind că orice consolidare fiscal-bugetară implică costuri.

O consolidare fiscal-bugetară nu se poate face fără costuri. Nu ai cum.

Căderea Guvernului destabilizează economia?

Putem imagina măsuri care să ajute unele sectoare economice, chiar să gândim un program de acțiuni care să vizeze o întărire a economiei. Dar în condițiile acestui proces de corecție este foarte dificil să vorbim despre relansare economică. Care relansare economică când noi trebuie să reducem deficitul bugetar?

Nu să rămânem la 6% din PIB.

Sau deziderate de genul să reducem taxe și impozite, a spus Dăianu.

Reacții politice și scenarii posibile

În urma adoptării moțiunii de cenzură, PSD, prin vocea lui Marcel Grindeanu, și-a exprimat disponibilitatea de a găsi rapid o soluție pentru formarea unui nou guvern, lăsând deschise toate opțiunile. Însă, Ilie Bolojan a replicat, acuzând PSD că a beneficiat de fonduri considerabile în Bihor și Oradea. Bolojan a caracterizat moțiunea ca pe o încercare de a „mulge” companiile, în loc de a le vinde.

Contextul economic amplu: Prețuri în creștere și incertitudine globală

Pe lângă criza politică internă, prețurile carburanților sunt influențate și de tensiunile din Golf. Experții avertizează că prețul motorinei ar putea depăși 10 lei pe litru. Radu Miruță (USR) a subliniat, înainte de moțiune, că orice sacrificiu este justificat pentru a asigura continuitatea reformelor, inclusiv formarea unui guvern minoritar. Nazare a avertizat că analizele agențiilor de rating nu sunt favorabile.

Daniel Dăianu a concluzionat că piața valutară este mai sensibilă decât piața bursieră, deoarece jucătorii de pe piața valutară tind să reacționeze mai speculativ. O depreciere a leului afectează prețurile importurilor și, implicit, viața cetățenilor.

Cel mai mare risc, însă, este stoparea procesului de corecție bugetară, ceea ce ar atrage penalizări din partea piețelor financiare.