Călin Georgescu, audiat într-un nou dosar penal pentru salutul legionar

Ce a susținut inculpatul în interviuri?

Investigația penală privind Călin Georgescu se intensifică, acesta fiind audiat în cursul zilei de joi, 22 octombrie, la Arestul Central.

Procedura se înscrie într-un nou dosar inițiat de organele de urmărire, declanșat în urma unor imagini capturate la ieșirea din sediul Poliției din Buftea, unde fostul candidat la funcția de președinte al României ar fi executat un gest mână-mâna, recunoscut ca fiind salutul specific mișcării legionare.

Momentul critic s-a produs în contextul în care Georgescu se afla sub control judiciar, salutându-și simpatizanții cu această mișcare considerată de mulți a fi emblematică pentru legionarism.

Conform informațiilor furnizate de surse apropiate Parchetului, Călin Georgescu are statutul de suspect într-o anchetă referitoare la infracțiunea de utilizare a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Dosarul este administrat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea. Această procedură reprezintă al cincilea dosar penal deschis împotriva politicianului.

În cadrul uneia dintre cauzele anterioare, Parchetul General l-a trimis pe Georgescu în judecată încă de pe 2 iulie, formulând acuzația de a fi promovat public, în intervalul cuprins între anii 2020 și 2025, cultul personalităților vinovate de genocid, crime contra umanității și crime de război.

Totodată, i se reproșa promovarea în spațiul public a unor doctrine și idei de natură fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, prin cinci acte materiale distincte.

Procurorii au detaliat că inculpatul a susținut, pe parcursul mai multor interviuri, declarații publice și postări pe rețelele sociale, coerența ideologică pro-legionară și legăturile sale cu mediul neolegionar. Scopul declarat al acestor acțiuni era de a modifica percepția publică asupra încadrării istorice a Mișcării Legionare, într-o direcție de normalizare și revigorare a legionarismului și a figurilor asociate cu această ideologie.

Astfel, Georgescu a formulat numeroase afirmații de natură elogiativă sau laudativă la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța.

Audierea de la Arestul Central a avut loc cu doar o zi după ce procurorii DIICOT au anunțat deschiderea unor noi cercetări care îl vizează direct pe fostul candidat prezidențial. Anchetatorii suspiciunează că Georgescu ar fi solicitat unui expert tehnic să examineze locuința sa din Mogoșoaia pentru a detecta eventual existența unor dispozitive ascunse de înregistrare, montate de autorități.

Conform datelor oferite de DIICOT, această verificare ar fi avut loc pe 26 septembrie, la cinci zile distanță de perchezițiile efectuate anterior la domiciliul său. Cercetările se extind și asupra unei presupuse tentative de a perturba sistemele de supraveghere, deși procurorii menționează că efectul dorit nu s-a materializat.

Decizii rapide în cazul lui Georgescu!

Contextul procesual al arestării lui Georgescu a fost marcat de o serie de decizii judiciare rapide. El se află în arest preventiv începând cu 29 septembrie, data la care Curtea de Apel București a acceptat contestația DIICOT și a dispus arestarea pentru o perioadă de 30 de zile, hotărârea devenind definitivă.

Inițial, pe 21 septembrie, politicianul fusese reținut pentru 24 de ore de către procurorii DIICOT.

A doua zi, Tribunalul București a respins propunerea de arestare preventivă formulată de parchet, optând pentru plasarea sub control judiciar pe o durată de 60 de zile.

DIICOT a contestat această decizie, iar Curtea de Apel a intervenut pe 29 septembrie, dispunând arestarea preventivă.

Un alt aspect crucial al anchetei se leagă de un dosar de înșelăciune.

Investigația a pornit de la o plângere depusă de Răzvan Leu, un afacerist din Buzău, care susține că a fost prejudiciat cu suma de 1,1 milioane de euro.

Situația a apărut când lui Leu i s-a propus implicarea într-o afacere bazată pe tranzacții cu metale prețioase, operațiune care necesita o linie de credit de 6 milioane de euro.

Călin Georgescu i-ar fi recomandat victimei să contacteze un om de încredere, pe nume Ionel Rusen, care la rândul său i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentant al unei instituții bancare elvețiene.

Pentru a obține accesul la creditul promis, Răzvan Leu a fost obligat să plătească o garanție în valoare de un milion de euro. Dintre acești bani, o sumă de 100.000 de euro era destinată finanțării campaniei electorale a lui Georgescu pentru prezidențiale. Ulterior, victima a fost convingută să transfere încă 100.000 de euro, sub promisiunea că plafonul împrumutului ar putea fi mărit până la 15 milioane de euro.

Tranzacția finală nu a mai fost concretizată, iar omul de afaceri din Buzău a solicitat returnarea integrală a garanției de 1,1 milioane de euro, dar fondurile nu i-au fost restituate.