Cercetătorii au găsit o nouă armă împotriva ciupercii care amenință orezul, grâu și orzul

Ce este ținta principală a investigației?

Inovație în lupta împotriva bolilor fungice ale cerealelor: cercetători dezvoltă o strategie imunitară nouă pentru grâu, orez și orz

Un consorțiu internațional de cercetători, condus de experți de la John Innes Centre din Marea Britanie, a pus la punct o strategie experimentală menită să întărească rezistența plantelor de cereale la o ciupercă periculoasă care pune în pericol securitatea alimentară la scară globală. Conform informațiilor din ScienceDaily, echipa a reușit să modifice mecanismele naturale de apărare ale vegetației, o abordare care ar putea oferi o protecție suplimentară împotriva infecțiilor fungice care afectează grâul, orezul și orzul.

Mark Banfield, profesor și unul dintre semnatarii lucrării, a explicat că descoperirea lor deschide calea către o intervenție eficientă împotriva celei mai distructive boli fungice a cerealelor.

Ce este ținta principală a investigației? Ținta principală a investigației este ciuperca Magnaporthe oryzae, agentul responsabil pentru boala cunoscută ca „blast”. Această afecțiune afectează în mod sever orezul cultivat și constituie o amenințare semnificativă pentru culturile de grâu și orz din anumite zone ale Asiei și Africii.

Impactul economic și uman este enorm: anual, boala distrugere o cantitate de orez echivalentă cu hrana pentru aproximativ 60 de milioane de oameni. Mecanismul de infecție funcționează prin introducerea unor molecule specifice care tulbură activitatea normală a celulelor vegetale și facilită progresul bolii. Totuși, plantele posedă un sistem imunitar dotat cu receptori care pot identifica aceste molecule agresive și declanșa

Cum funcționează noua strategie imunitară? Lucrarea, care a fost publicată în revista Science Advances, s-a axat pe o familie de proteine imunitare cunoscute sub denumirea TKP.

Aceste proteine conțin zone specializate capabile să recunoască moleculele folosite de ciuperca pentru a infecta planta.

Cercetătorii au ingineriat acești receptori astfel încât aceștia să fie în măsură să detecteze simultan două molecule fungice distincte, legate de infecțiile care ating grâul și orzul.

Această proprietate, denumită „specificitate duală”, deschide posibilitatea de a crea soiuri de plante care pot identifica mai multe amenințări în același timp.

Această proprietate, denumită „specificitate duală”

Ce pas urmează în cercetare? Deși tehnologia se află încă în fază experimentală, primele experimente au fost efectuate pe celule individuale ale grâului.

Etapa următoare va consta în testarea eficienței receptorilor modificați în plante complete, cultivate în mediu controlat, precum serele.

Daniel Yu, autorul principal al studiu, a subliniat că noua clasă de proteine de rezistență se pretează la modificări prin inginerie genetică.

Echipa explorează, de asemenea, potențialul combinării mai multor tipuri de receptori imunitari pentru a obține culturi cu o rezistență superioară la boli.

Ce riscuri există pentru Europa?

Istoric, boala fungică a grâului a fost identificată pentru prima dată în Brazilia în anii 1980, după care s-a extins în anumite regiuni din Asia și Africa.

Deși Regatul Unit nu a înregistrat încă cazuri, schimburile climatice ar putea crea un mediu favorabil apariției acestei boli în culturile de cereale din nordul Europei.

Cercetătorii accentuează necesitatea unor teste suplimentare pentru a verifica dacă noua metodă își păstrează eficiența și în condiții agricole reale.

În cazul în care rezultatele vor fi confirmate, această abordare ar putea contribui decisiv la dezvoltarea unor culturi mai rezistente la afecțiunile fungice, reducând astfel pierderile și amenințarea la securitatea alimentară.