Cernavodă, în pericol? Politicienii români ignoră criza climatică
România, ești pregătită pentru viitorul energetic?!
Într-o discuție despre adaptarea la schimbările climatice, scaunul României a rămas gol. Așa a declarat un expert în politica energetică, într-un interviu pentru HotNews.
Corina Murafa, expertă în Comitetul Economic și Social European, un organism consultativ al UE, trage un semnal de alarmă: măsurile autorităților pentru salvarea centralei nucleare de la Cernavodă nu au avut succes, iar riscul închiderii este iminent.
Joi dimineață, de exemplu, se așteaptă ca un reactor să fie oprit.
„Am fost acolo ca expert internațional, nu ca reprezentant al României. Stăteam lângă un scaun gol, care ar fi trebuit să fie ocupat de reprezentantul Guvernului României”, povestește Corina Murafa.
Unde sunt scenariile de risc?
Este o imagine elocventă a modului în care țara noastră abordează o problemă crucială.
Dacă ne uităm la rapoartele anuale despre sustenabilitatea energiei nucleare sau chiar hidroelectrice, devine clar că riscul climatic, despre care vorbim de ani de zile, este ignorat de liderii companiilor.
Nici măcar acționarii nu primesc un mesaj de alarmă de la Bursa de Valori.
Trebuie să fim extrem de atenți la ce facem în scenarii de penurie, de flux scăzut al râurilor sau de creștere a temperaturilor medii globale.
Ce facem cu patru reactoare?
Franța, de exemplu, își testează întregul sistem energetic prin simulări complexe, pregătindu-se pentru scenarii de criză.
Un investitor scrupulos, un comerciant serios, ar putea întreba pe bună dreptate: „Stai puțin, ați avut o datorie fiduciară față de acționari să vă protejați împotriva riscului climatic, să vă faceți propriile scenarii de risc. Unde sunt aceste scenarii? Dacă nu le-ați făcut, este deja neglijență.”
Dar cum se face că factorii de decizie români par să ignore schimbările climatice? Există încă această „conspirație” care ne dictează ce trebuie să facem. Uneori, politicienii noștri sunt acuzați de rea-voință, de schimbarea politicilor, de nebunie și manipulare. Însă realitatea este că avem nevoie de o abordare serioasă și responsabilă.
Întrebarea esențială rămâne: dacă acum, cu două reactoare la Cernavodă, nu avem suficientă apă pentru a le menține în funcțiune, ce vom face dacă vom ajunge la patru reactoare, așa cum ne dorim? Este un semnal de alarmă pe care nu-l mai putem ignora.