CSM critică legea salarizării: Președintele instanței supreme va avea salariu mai mic decât un consilier prezi

Este salariul președintelui ICCJ suficient pentru a asigura independența justiției?

Consiliul Superior al Magistraturii acuză că proiectul de lege privind salariul personalului sistemului public creează dezechilibre și plasează autoritatea judiciară într-un plan inferior celorlalte puteri ale statului. Consiliul declară că un salariu adecvat al magistraţilor nu este un privilegiu profesional, ci o garanţie a independenţei justiţiei.

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenţia, într-o comunicare semnată de Secţiunea pentru judecători şi reprezentanţi ai societăţii civile din CSM, asupra consecinţelor pe care le are asupra autorităţii judiciare forma actuală a proiectului de lege privind remunerarea personalului plătit din fonduri publice.

CSM acuză că proiectul continuă să fie menţinut în circuitul public şi oferă baza promovării sale legislative, inclusiv posibila presupunere a acestuia de către Parlament, când procedura iniţială de elaborare a acestuia a fost suspendată prin decizia Curţii de Apel Bucureşti.

Judecătorii CSM acuză că Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vârful ierarhiei judiciare, este plasat pe o poziţie salarială în proiectul de lege pentru a plăti bugetul sub un consilier prezidenţial sau sub secretarii şi chestorii Parlamentului: Modul în care se construieşte scara salarială nu este doar o chestiune privind nivelul veniturilor judecătorilor şi procurorilor.

Prin ierarhiile sale, proiectul pune sub semnul întrebării poziția constituțională a puterii judiciare în raport cu celelalte puteri ale statului însuși. Astfel, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aflat în fruntea ierarhiei judiciare, este plasat sub conducerea unui consilier prezidenţial, sub conducerea şefilor grupurilor parlamentare, sub vice-preşedintele camerelor Parlamentului, sub secretarii şi chestorii acestora, precum şi sub miniştri, a Secretarului General al Guvernului şi a şefului Cancelarului Primului Ministru.

Este corect să subestimăm salariile magistraților în fața altor puteri?

Potrivit coeficienţilor menţionaţi de proiect, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i se atribuie coeficientul 6.15, în timp ce consilierului prezidenţial, liderilor grupurilor parlamentare şi vicepreşedinţilor camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6.50, secretarii şi chestorii camerelor de 6.45, miniştrii coeficientului 6.50 şi secretarului general al Guvernului şi şefului Cancelarului Primului Ministru, de asemenea coeficientul 6.50.

Astfel de ierarhie este cu atât mai dificil de justificat cu cât, în multe dintre aceste situaţii, funcţiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul final de putere sau autoritate de care aparţin, în timp ce preşedintele Curţii Supreme este principala funcţie în topul sistemului judiciar, judecătorii stresului CSM.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) are lunar un salariu brut de bază/alocația de membru de 40.914 lei, potrivit grilei salariale publicate de Curtea Supremă în septembrie 2025. La această sumă se adaugă 12,000 lei reprezentând spori pentru condiţii de muncă dure, dăunătoare sau periculoase, spori pentru risc şi suprapresiune neuropsihică şi spori pentru menţinerea confidenţialităţii, adică 950 lei spor pentru titlul de doctor.

În prezent, creșterea acordării magistraților reprezintă 30% din cererea brută de aderare. Actualul președinte al ICCJ este Lia Savonea. CSM susține că dezechilibrul este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar și ilustrează factorii atribuiți magistraților cu alte categorii de buget.

Astfel, potrivit CSM, un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de cea mai mare vârstă are, potrivit proiectului, coeficientul 5.50, mai mic decât cel stabilit pentru primarul general al capitalei 6:50 şi cel legat de preşedintele unui consiliu judeţean sau primarul unei reşedinţe judeţene sau al unui sector al Bucureştiului - 6: 00. În plus, un judecător cu un grad de instanță și o durată cuprinsă între 15 și 20 de ani este poziționat, în funcție de coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4.35.