Cum au preluat directorii financiari frâiele tehnologiei și ale inteligenței artificiale

Bugete uriașe pe mâna finanțiștilor!

Transformarea digitală și un mediu geopolitic tot mai imprevizibil au rescris complet fișa postului pentru directorii financiari.

Astăzi, CFO-ul nu mai este doar gardianul conturilor sau cel care semnează rapoartele contabile, ci a devenit piesă de bază în ecranul de comandă al companiei: conectează strategia de business cu investițiile în tehnologie, ține riscurile în ham și trage sforile pentru performanța generală.

O arată negru pe alb cel mai recent raport Deloitte, intitulat Finance Trends 2027: Shaping the Next Era of Enterprise Value. Documentul surprinde o schimbare de paradigmă: liderii financiari dictează acum direcțiile de dezvoltare, punând mâna pe guvernanța inteligenței artificiale și pe bugetele alocate inovației.

Cifrele globale vin să întărească această realitate. Nu mai puțin de 54% dintre șefii de la finanțe spun că decid direct cum se împart banii pentru proiecte majore de AI și tehnologie.

Care sunt prioritățile pentru orizontul 2027?

O felie la fel de mare, tot 54%, își asumă rolul de gardieni ai acurateței, având grijă ca sistemele bazate pe inteligență artificială să fie transparente și de încredere. În plus, 48% dintre ei supraveghează tehnologiile deja instalate, cu ochii pe costuri și pe eficiența fiecărui euro cheltuit.

Interesant este că toată această revoluție s-a petrecut pe repede-înainte: peste două treimi dintre cei chestionați recunosc că atribuțiile lor au explodat practic în ultimii trei ani.

Dacă ne uităm la bugetele pentru anul fiscal 2027, miza numărul unu este clară: automatizarea operațiunilor prin tehnologii avansate și AI, un obiectiv bifat de 43% dintre respondenți. Imediat în top urmează stoarcerea unei eficiențe maxime din costuri (34%) și o alocare mai deșteptă a capitalului (33%).

Totodată, 32% își propun ca departamentul financiar să nu mai fie doar un simplu spectator, ci un ghimpe strategic care influențează deciziile în fiecare colț al companiei.

Care este miza modernizării sistemelor?

Pe o piață care se mișcă după regulile haosului, viteza de reacție face diferența între succes și eșec. Aproape jumătate dintre lideri (48%) cer departamentelor lor date livrate instant, în timp real, pentru a putea lua decizii pe loc. Adaptarea la șocurile pieței rămâne o prioritate pentru 36% dintre ei, iar 34% subliniază că mutarea rapidă a resurselor acolo unde e nevoie a devenit literă de lege.

Ca să țină pasul, companiile deschid larg portofelul pentru infrastructură. Aproape jumătate dintre respondenți (46%) pun pe roate modernizarea sistemelor ERP, încercând să lege strâns datele financiare de cele operaționale și fiscale.

În paralel, 43% pregătesc o reformă adâncă a modului în care funcționează departamentul financiar, fie prin restructurare internă, fie apelând la consultanță externă.

Prognozele dinamice, scenariile de business simulate pe calculator și instrumentele ghidate de AI sunt căutate de o treime dintre companii (33%), în timp ce 29% investesc masiv în educarea oamenilor din subordine pentru ca analizele de date și inteligența artificială să devină pâinea de toate zilele.

Tendința se simte puternic și pe plan local, explică Zeno Căprariu, Partener Audit la Deloitte România și Lider al programului CFO. Specialistul subliniază că directorii financiari de la noi au ieșit în pas alert din tiparele tradiționale.

Ce spun experții de pe piața din România?

Astăzi, ei prioritizează investițiile, trag hăituiala transformării organizaționale și pun umărul la guvernanța noilor tehnologii.

„Pe măsură ce AI-ul devine coloana vertebrală a oricărei afaceri, funcția financiară se transformă într-un partener fără de care nu se poate lua nicio decizie majoră”, punctează Căprariu. Cheia succesului pentru viitorul CFO va fi tocmai această rețetă: echilibrul fin între rigoarea contabilă și o înțelegere profundă a tehnologiei.

Studiul Deloitte a luat la pas lumea corporativă globală, chestionând peste 1.400 de directori financiari din 26 de țări.

Toți cei chestionați conduc portofelele unor companii gigant, cu venituri de peste 1 miliard de dolari, active în domenii grele precum energie, tehnologie, sănătate, bunuri de consum sau servicii financiare.