De ce refuză românii vaccinul: Neîncrederea în stat blochează imunizarea

Este antivaccinismul o problemă europeană?

Lipsa de încredere în instituțiile statului a devenit un obstacol major pentru campaniile de vaccinare din România. Vedem asta clar: rata de acoperire vaccinală scade, în timp ce valul de știri false crește alarmant.

Adrian Wiener, secretar al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, a subliniat această legătură.

Într-un interviu acordat în cadrul evenimentului „HEALTH FORUM: Vaccinarea pe tot parcursul vieții, o viață fără boli prevenibile prin vaccinare”, organizat de DC Media Group, parlamentarul a fost categoric: există o corelație directă între retragerea încrederii cetățenilor în instituții și declinul statisticilor de vaccinare.

Pentru a readuce mesajele despre importanța vaccinurilor în centrul atenției publice, recâștigarea acestei încrederi este esențială.

Wiener a explicat cum antivaccinismul militant a fost absorbit în discursul ideologic, devenind o sursă importantă de ezitare în rândul populației.

Fenomenul dezinformării agresive, prezent pe multiple canale de comunicare, nu este specific doar României. Comisia Europeană constată o situație similară și în alte state, asociind-o unei neîncrederi generalizate în stat și în instituțiile sale.

Medicii reprezintă cheia încrederii?

Deși pare o afirmație generalistă, Wiener insistă că orice pas făcut spre reconstruirea încrederii în instituții, nu doar în sistemul medical, ar constitui o bază solidă pentru a relansa o promovare credibilă a vaccinării.

Rata de acoperire a scăzut față de perioadele anterioare, iar cauza fundamentală rămâne, conform expertului, erodarea încrederii publice.

Un rol crucial îl joacă medicii în consolidarea legăturii cu pacienții. Wiener a susținut că relația dintre personalul medical și beneficiarii serviciilor de sănătate are nevoie de o consolidare substanțială.

Informarea corectă despre vaccinuri ar trebui să se sprijine pe un dialog autentic și pe o interacțiune umană directă.

Chiar dacă avem profesioniști calificați și instituții specializate, cu cunoștințe clare despre evidențele medicale și măsurile necesare, la nivelul primului contact cu pacienții procesul ar trebui dinamizat.

Cadrele medicale trebuie să înțeleagă că responsabilitatea față de pacient nu este o relație de dominație, ci una de grijă. Uneori, o poziție de neutralitate strictă sau o atitudine defensivă excesivă a medicinei poate fi contraproductivă.

Avem nevoie de o nouă specializare în medicina preventivă!

O abordare orizontală, în care implicarea umană a medicului este perceptibilă, ajută la convingerea pacientului că vaccinarea este o formă de responsabilitate față de sine și față de comunitate, mai ales în cazul bolilor transmisibile.

Pe lângă aspectele relaționale, dr. Wiener a propus și o restructurare a competențelor medicale prin crearea unei noi specializări dedicate prevenției.

El consideră necesară instituirea unei competențe sau, ideal, a unei specialități numite „medicină preventivă”. Acest lucru se justifică prin deficitul acut de prevenție din sistemul de sănătate românesc.

Integrarea acestei competențe, susținută de un atestat dedicat și de o finanțare de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru serviciile medicale respective, ar putea aduce rezultate pozitive.

Abordarea ar cuprinde toate dimensiunile prevenției, inclusiv administrarea vaccinurilor corespunzătoare diferitelor grupe de vârstă.

Alte țări au implementat deja astfel de structuri, iar în România, unde aproape jumătate din decesele înregistrate ar fi putut fi evitate sau unde 40% din povara bolii este atribuită factorilor de risc evitabili sau modificabili, necesitatea unei astfel de măsuri este evidentă.