DNA anchetează Primăria Timișoara în dosarul Colterm

De unde pornește disputa?

Procurorii de la Direcția Națională Anticorupție au inițiat o investigație penală care vizează modul în care Primăria Timișoara a administrat fondurile destinate companiei locale de termoficare, Colterm. Dosarul a fost deschis din oficiu în data de 3 august 2026, sub numărul de înregistrare 45/18/P/2026, la Serviciul Teritorial Timișoara al DNA.

Autoritățile anticorupție suspectează o pagubă în valoare de 67.840.130 de lei, sumă care ar fi fost direcționată spre bugetul municipalității în detrimentul entității respective, agravând astfel starea de insolvență a societății.

În centrul atenției se află Ruben Lațcău, viceprimarul orașului, alături de aproximativ zece alți funcționari publici din aparatul primăriei. Aceștia au fost somați să se prezinte la sediul DNA pentru a oferi explicații privind gestionarea sumelor. Conform documentului oficial transmis instituției locale, persoanele aflate în poziții de conducere la Unitatea Administrativ-Teritorială Timișoara ar fi comis acte de abuz în serviciu, determinând o pierdere materială semnificativă pentru Colterm.

Procurorii susțin că banii, care erau destinați compensării scumpirii gigacaloriei, au fost folosiți într-un scop diferit de cel prevăzut de lege, aducând un folos necuvenit bugetului local, în loc să consolideze finanțele companiei de termoficare.

Contextul istoric al acestei dispute remontează la iarna anului 2021-2022, perioadă în care guvernul central a alocat fonduri suplimentare municipalităților dotate cu sisteme de încălzire centralizată. Obiectivul era de a facilita plățile curente către operatorii de termoficare.

Primăria Timișoara a recepționat circa 67 de milioane de lei și, conform legislației aplicabile la momentul respectiv, a transferat integral această sumă către Contul de Subvenții al companiei Colterm.

Ministerul Finanțelor a emis un aviz scris prin care specifica că virarea banilor trebuia realizată exclusiv în contul de subvenții, deoarece o transferare directă către companie ar fi putut fi interpretată drept ajutor ilegal de stat.

Deși banii au ajuns la destinatarul final, Colterm dorea ca aceștia să fie recunoscuți ca un „transfer” suplimentar, în afara cadrului contractual existent, avizat de Consiliul Concurenței.

Reacția politică la deschiderea acestui dosar a fost rapidă și vizibilă. Ovidiu Szime, liderul formațiunii Partidul România Puternică, a publicat un mesaj detaliat pe rețeaua socială Facebook, solicitând convocarea de urgență a Consiliului Local Timișoara. Scopul acestei ședințe extraordinare ar fi discutarea demisiei lui Ruben Lațcău din funcția de viceprimar, în contextul anchetei penale și al demisiei recente a lui Matei Creiveanu din postul de city manager.

Szime a îndemnat partidul USR să își retragă sprijinul politic față de viceprimar și să își asume responsabilitatea pentru haosul administrativ. El a subliniat că timișorenii au dreptul la transparență și la o administrație locală care respectă încrederea publică.

Ce perspectivă oferă Dominic Fritz?

Liderul PPR a avertizat că USR trebuie să demonstreze că nu există o protecție specială pentru propriii oameni și că orice suspiciune serioasă asupra unor funcționari publici trebuie tratată cu maximă severitate, pentru a salva ceea ce mai rămâne din credibilitatea formațiunii sale.

Dominic Fritz, fostul primar și actualul lider al USR, a oferit o perspective diferită asupra cazului.

El a clarificat că dosarul se bazează pe o neînțelegere contabilă din urmă cu cinci ani, referitoare la menționarea sumei de 67 de milioane de lei.

Fritz a insistat că nicio persoană nu și-a însușit fondurile și că acestea au fost virate integral către companie.

El a descris ancheta ca fiind nedreaptă, argumentând că în timpul mandatului său, Primăria Timișoara a alocat peste un miliard de lei sub formă de subvenții către Colterm, iar sute de milioane de lei au fost investiți în modernizarea rețelei de încălzire.

Fritz a criticat modul în care DNA transformă o dispută tehnică într-un dosar penal de „deturnare” sau abuz în serviciu. El a remarcat ironia situației: funcționarii sunt acuzați că au favorizat bugetul Municipiului Timișoara, chiar dacă acesta este entitatea pentru care lucrează. Liderul USR a menționat că, dacă ar fi procedat diferit, s-ar fi lovit de problema ajutorului ilegal de stat. A mai adăugat că alte primării care au urmat aceeași procedură nu au întâmpinat probleme similare cu DNA. Fritz a considerat că pedepsirea funcționarilor care au acționat cu bună-credință descurajează administrația publică, încurajând o atitudine pasivă pentru a evita riscul unor anchete tardive.

Deși nu are calitatea de învinuit și nu a fost informat oficial despre dosar, el a intuit natura acuzațiilor și a pledat pentru ca termia din Timișoara să fie recunoscută pentru performanțele sale, inclusiv menținerea funcționării optime a sistemului și găsirea soluțiilor de salvare, în ciuda dificultăților precum insolvența din octombrie 2021 și neplata certificatelor din 2020.

Procesul-verbal de sesizare din oficiu indică faptul că, prin utilizarea sumei de 67.840.130 de lei în alt scop decât cel legal, interesele Colterm au fost vătamate, ceea ce a contribuit la agravarea insolvenței societății. Documentul subliniază caracterul de folos necuvenit pentru bugetul UAT Timișoara al acestei sume.

Astfel, instituția anticorupție urmărește să stabilească dacă deciziile luate de conducerea primăriei au fost corecte din punct de vedere juridic și contabil, sau dacă au generat un prejudiciu real pentru operatorul de termoficare.

Cazul rămâne unul sensibil, având în vedere importanța economică a companiei Colterm pentru comunitatea locală și istoricul complex al relațiilor dintre autoritățile locale și furnizorul de servicii de utilități.