Doi miliardari ruși scoși din sancțiunile UE, în ciuda apelului lui Zelenski
Cine este Mihail Fridman, cofondator al Grupului Alfa și acționar major al Băncii Alfa?
Uniunea Europeană a ajuns, în cele din urmă, la un acord privind retragerea de pe lista de sancțiuni a doi dintre cei mai influenți oligarhi ruși: Alisher Usmanov și Mihail Fridman. Decizia a fost luată în ciuda presiunii constante pe care Kievul a exercitat-o pentru a menține strângerea pe elitele de afaceri ruse. Negocierile între statele membre au fost dure, marcate de disensiuni și blocaje, iar finalul a venit chiar în fața apelului clar al președintelucrainean Volodimir Zelenski.
În marți, reprezentanții permanenți ai statelor membre ale UE au formalizat eliminarea celor doi magnati de pe lista sancțiunilor.
În același timp, au convenit prelungirea cu trei ani a regimului actual de măsuri restrictive, care se aplică la aproximativ 3.000 de persoane și entități juridice legate de Rusia.
Conform surselor citate de Current Time, adoptarea finală a pachetului va avea loc după îndeplinirea tuturor pașilor procedurieri necesari.
Alisher Usmanov, businessman de origine russo-uzbecă cu activități în minieră, metalurgie și telecomunicații, a fost sancționat de UE în februarie 2022.
Bruxelles l-a inclus pe listă din cauza legăturilor strânse pe care le avea cu Vladimir Putin, considerându-l un finanțator direct al structurilor de putere din Rusia.
Similar, Mihail Fridman, cofondator al Grupului Alfa și acționar major al Băncii Alfa, a fost sancționat tot în februarie 2022. Autoritățile europene l-au văzut ca un pilon esențial al legăturilor financiare între Kremlin și sectorul privat, acusându-l că oferă sprijin material și financiar factorilor ruși implicați în acțiunile care pericolizează integritatea teritorială a Ucrainei.
Ambele figuri au contrazis sancțiunile în instanțe, inițând procese pentru a demonstra nevinovăția sau pentru a obține compensații. În acest context, președintele ucrainean a intervenit personal în dezbatere, doar câte ore înainte ca ambasadorii europeni să încheie acordul. Zelenski a apelat clar statele membre să nu accepte retragerea oligarhilor de pe listă, avertizând că orice relaxare a presiunii, în condițiile în care bombardamentele ruse continuă, ar trimite un semnal confuz Moscovei.
Cine este Vsevolod Chentsov, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană?
Trebuie să menținem și să amplificăm presiunea asupra Rusiei.
Mecanismul sancțiunilor trebuie să rămână operațional, astfel încât comunitatea de afaceri rusă să forțeze conducerea de la Kremlin să pună capăt conflictului, a declarat Zelenski.
Alți oficiali din Kiev au susținut aceeași poziție, insistând pe necesitatea coerentei în politica de sancțiuni.
Vsevolod Chentsov, vicepremierul ucrainean responsabil cu integrarea europeană și euroatlantică, a afirmat marți că Ucraina se opune oricărei eliminări de pe lista sancțiunilor bazate pe compromisuri politice interne. El a subliniat că Rusia trebuie să dovedească prin acțiuni concrete intenția de a negocia pacea înainte ca Bruxelles să lucreze la ameliorarea regimului de restricții.
Debatele între statele europene s-au concentrat în principal pe cazul lui Alisher Usmanov, unde Franța a jucat un rol cheie. Parisul a cerut retragerea miliardarului de pe listă, argumentând cu motive legate de securitatea națională. Conform Euronews, această mișcare este legată de un acord care ar putea duce la eliberarea a doi cetățeni francezi aflați în custodia la Azerbaidjan. Uzbekistanul, țara natală a lui Usmanov, a seemingly avut un rol important în facilitarea acestei înțelegeri.
În paralel, Luxemburgul a cerut retragerea lui Mihail Fridman, odată ce Franța a lansat inițiativa pentru Usmanov. Fridman deține active înghețate în Luxemburg și a porțat un proces de arbitraj în care cere 16 miliarde de dolari despăgubire.
Diplomații europeni, citați de Reuters, au explicat că dacă UE ar fi ridicat sancțiunile împotriva lui Usmanov, Luxemburgul ar fi avut o poziție mult mai greă pentru a justifica menținerea restricțiilor împotriva lui Fridman în cadrul aceluiași proces.
Compromisul final a fost în pericoli din cauza rezistenței Letoniei. Deoarece sancțiunile necesită vot unanim al tuturor statelor membre, Riga a refuzat inițial să accepte retragerea celor doi oligarhi. Prim-ministrul letonez Andris Kulbergs a declarat marți că țara sa nu era dispusă să plătească prețul prelungirii generale a sancțiunilor împotriva Rusiei prin sacrificarea a două persoane specifice.
După intense consultări, Letonia a totuși cedat, permițând adoptarea deciziei comune.