Dunărea seacă: Centrala nucleară Kozlodui, în pericol de închidere
Seceta amenință energia bulgară
Bulgaria se confruntă cu o criză energetică iminentă, pe măsură ce nivelul Dunării a atins cote alarmant de scăzute. Această situație critică pune în pericol funcționarea Centralei Nucleare Kozlodui, singura din țară și esențială pentru asigurarea a aproximativ 34% din necesarul național de electricitate.
Centrala depinde în totalitate de apele fluviului pentru sistemul său de răcire, iar veștile, semnalate de Novinite, generează preocupări serioase în rândul autorităților și al experților.
Dunărea, la niveluri critice
Măsurătorile recente ale Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea indică o situație gravă. La Oriahovo, stația hidrometrică înregistra marți un nivel de -101 centimetri, în timp ce la Silistra, cota era de -98 centimetri.
Și alte puncte cheie de pe fluviu, cum ar fi Nikopol (-11 cm), Sviștov (-55 cm) și Novo Selo (-70 cm), prezintă valori extrem de reduse.
La Ruse, Dunărea a coborât la 114 centimetri sub nivelul zero convențional, înregistrând o scădere suplimentară de trei centimetri în ultimele 24 de ore. Majoritatea stațiilor din sectorul bulgăresc au raportat scăderi zilnice cuprinse între unu și trei centimetri. Această diminuare drastică a volumului de apă a restrâns semnificativ căile navigabile, impunând menținerea tuturor restricțiilor de navigație.
Kozlodui, la un pas
Georgi Kaschiev, expert în energie nucleară și fost președinte al Consiliului de Administrație al CNE Kozlodui, a avertizat că, deși centrala poate funcționa la nivelurile actuale, o scădere suplimentară de 20-30 de centimetri ar impune oprirea acesteia. Într-o declarație la televiziunea bulgară, Kaschiev a subliniat că fluviul a atins cel mai scăzut nivel din acest an la stația de pompare de pe mal, responsabilă cu alimentarea sistemului de răcire al centralei.
Nivelul actual al apei este de aproximativ 20,62 metri, iar până la atingerea primului prag critic mai sunt doar 10-12 centimetri. Conform programului de operare al centralei, o scădere cu încă 20 de centimetri ar necesita reducerea puterii și, în cele din urmă, oprirea.
Funcționarea pompelor, în pericol
Problema centrală este legată de funcționarea pompelor care transportă apa Dunării către centrală. O diminuare suplimentară a nivelului apei ar putea duce la intrarea acestora în regim de cavitație, un fenomen periculos în care se formează bule de aer și vapori.
Aceste bule pot genera vibrații puternice și pot provoca avarii grave echipamentelor. Pentru a preveni astfel de daune, pompele ar trebui oprite înainte de a atinge această situație critică. Consecința directă ar fi lipsa apei necesare pentru răcirea condensatoarelor turbinelor, ceea ce ar impune oprirea reactoarelor.
Sistemul de răcire al Centralei Kozlodui se distinge semnificativ de cel al centralelor nucleare din România și Ungaria. Centralele de la Cernavodă (România) și Paks (Ungaria) sunt poziționate direct pe malurile Dunării, preluând apa pentru răcire în mod direct.
Diferențe față de alte centrale
În contrast, Kozlodui a fost construită la aproximativ șapte kilometri distanță de fluviu.
Această decizie a necesitat construcția unei stații de pompare masive pe malul Dunării și a unui canal de șapte kilometri pentru transportul apei către centrală, o infrastructură complexă și vulnerabilă la variațiile nivelului apei.