Eurodeputații cer Bruxelles-ului să apere Curtea Penală Internațională de sancțiunile Washingtonului

Vom asista la blocaj total al Curții Penale?

Curtea Penală Internațională, instituție cu sediul în Olanda, se află sub o presiune uriașă din partea administrației lui Donald Trump, care a anunțat vineri o serie de măsuri dure. Lovitura a venit după ce Washingtonul a criticat dur instanța pentru mandatul de arestare emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, dar și pentru ancheta privind operațiunile militare americane din Afganistan.

Reacția Europeană nu s-a lăsat așteptată

Marți, un grup de 58 de eurodeputați din diverse formațiuni politice a luat atitudine și i-a trimis o scrisoare directă șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Demersul, consultat de Euronews, arată că oficialii europeni văd în aceste sancțiuni un atac direct al unei puteri străine asupra unei entități de pe teritoriul UE.

Ei avertizează că efectele ar putea fi devastatoare pentru buna funcționare a instanței.

Ce șanse are „Statul de blocare” al UE?

Pentru a contracara presiunea Casei Albe, eurodeputații cer activarea „Statutului de blocare”. Acest instrument juridic protejează firmele și cetățenii europeni de sancțiunile externe venite din afara UE. Deși Comisia poate introduce legislația străină pe o listă de măsuri vizate, e nevoie de acordul statelor membre și al Parlamentului European. Semnatarii au cerut ca Bruxelles-ul să folosească toate instrumentele disponibile pentru a ține la adăpost integritatea CPI.

Cum vor afecta băncile și companiile aceste restricții?

Cum vor afecta băncile și companiile aceste restricții?

După o perioadă de grație de șase luni, activitatea instanței ar putea fi blocată aproape complet.

Băncilor și corporațiilor din SUA le va fi interzis să colaboreze direct cu CPI, cu puține excepții precum telecomunicațiile, software-ul sau plățile curente. Asta înseamnă facturi neplătite și blocaje financiare greu de gestionat.

Unde mai pui că efectul de domino va lovi și sectorul financiar european, băncile și asigurătorii de pe continent riscând pierderi grele din cauza legăturilor cu SUA.

Cine se spatește pentru această inițiativă?

Inițiativa a fost pusă pe roate de Dirk Gotink (PPE) și Aurore Lalucq (S&D), având sprijinul a patru mari grupuri politice: PPE, S&D, Renew Europe și Verzi/ALE. Deși Kaja Kallas a numit sâmbătă amenințările drept „inacceptabile”, UE n-a mișcat încă un deget concret.

Istoricul relațiilor e complicat: deși SUA au semnat Statutul de la Roma, actul fondator al CPI, nu l-au ratificat niciodată, în timp ce instanța numără acum 125 de state membre.