Experiment în educația din România: se renunță la grilele cu răspunsuri prestabilite

Cum adaptăm meniul educațional pentru copiii de azi!

Un nou experiment în educaţia românească promite să rescrie modul în care funcţionează liceul românesc la sol.

În 32 de unităţi din ţară, programul rigid şi curriculumul pentru toţi la fel sunt înlocuite cu libertatea de alegere, cursurile adaptate intereselor studenţilor şi colaborării dintre profesori.

Experimentul este momentul în care România în sfârşit renunţă la patul lui Procust în educaţie şi începe să construiască o şcoală adaptată elevilor, nu invers, consideră Szekely, consilier onorific al Ministrului Educaţiei şi coordonator al Comisiei Naţionale de Pilotare Sistemică.

Dacă ar fi să folosesc o metaforă, chiar dacă pare să fi devenit un clişeu, înseamnă că în sfârşit renunţăm la patul lui Procust în educaţie, spune Radu Szekely.

El explică că, până acum, sistemul a funcţionat prin logică rigidă. Până acum, sistemul a făcut o uniformă, de o mărime, şi ne aşteptam ca toţi copiii să se integreze în ea.

În acest model, spune el, diferenţele dintre studenţi au fost tratate ca probleme, nu ca resurse: Dacă ai fi fost prea creativ, te-aş fi tăiat scurt, ţi-aş fi tăiat calea. Dacă ai fi prea lent, te-am trage de mâini şi te-am forţa să vii după noi. Chiar dacă nu erai pregătit pentru asta. Noul pilot, în schimb, înseamnă libertate cu sens.

Astfel, 32 de licee - stat și privat - își pot organiza propriul profil educațional.

Mai exact, ei pot construi un meniu educaţional adaptat copiilor pe care îi au astăzi în bănci. Elevii, explică Szekely, trebuie să înveţe să se cunoască, să se exploreze şi să se exploreze şi să înveţe să aleagă.

Poate libertatea de alegere să revoluționeze liceul românesc?

Cu toate acestea, acestea vor avea atât obligații, cât și drepturi reale în alegerea traseului educațional. Învaţă să spui Vreau să aprofundez robotica şi mai puţin vechea istorie sau invers, spune oficialul. În acelaşi timp, profesorii ies din izolarea disciplinelor.

Până acum, profesorul de fizică era singur în ceasul său, profesorul de calculatoare, fiecare cu propria lui problemă, galopând prin ea. Noul model le permite să colaboreze și să co-creeze conținut.

Acum au ocazia de a colabora, de a gândi module integrate, de exemplu, o opțională Științe Aplicate unde fizica, matematica și informatică se întâlnesc pentru a construi un senzor sau un robot.

Transformarea este prezentată ca o schimbare în filozofie, nu doar în structură. Învățătorii sunt din nou arhitecți de învățare, nu doar de livrare a conținutului. Ei decid ce le dau studenților, în ce ritm, în ce scop, în ce fel. Întrebat dacă schimbarea este mai bună, Szekely vorbeşte despre oboseala reformelor. Cu toate acestea, el subliniază că de data aceasta, nu este o schimbare care le este făcută, ci una permisă, nu impusă.

Când un copil are dreptul să aleagă 30- 40% sau chiar mai multe dintre subiectele pe care le studiază (.) dintr-o dată nu mai simte că liceul este un cimitir al tinereţii sale, ci un partener. Aşteptările sunt clare: mai multă motivaţie şi implicare reală. Mă aştept să nu mai văd adolescenţi uitându-se la ceas la fiecare 5 minute. În loc de întrebarea De ce ar trebui să învăţ asta?, ar trebui să apară altul.

Cum să ştiu mai multe despre asta? Szekely respinge ideea că profesorii nu vor fi pregătiţi. Unii sunt pregătiţi de mult timp şi aşteaptă cu nerăbdare să li se permită să inoveze.

Alţii au nevoie de sprijin, dar pilotul vine cu mento şi comunităţi de practică, fără a-i lăsa singuri în procesul schimbării. Cu toate acestea, sistemul rămâne un sistem național cu standarde clare. Nu ne transformăm într-un vest educaţional sălbatic.

Toţi elevii vor da acelaşi bacalaureat. Diferenţa este că ministrul vă oferă acum destinaţia, dar şcoala alege ruta. Programul se gândeşte la cel puţin cinci ani. De asemenea, acesta va fi urmărit prin indicatori precum durabilitatea, bunăstarea și absenteismul. Scopul este de a repara avionul în zbor, nu accident, oficial explică. Un element esenţial este crearea unor planuri-cadru alternative la nivel local, declară Radu Szekely.