Festivalul Național de Teatru 2026 aduce 36 de spectacole în Capitală

Care este rolul dialogului dintre arte?

Festivalul Național de Teatru revine în capitală pentru cea de-a 36-a sa ediție, programată în intervalul 16–25 octombrie 2026.

Această manifestare culturală majoră este organizată de UNITER, Uniunea Teatrală din România, și se bucură de un sprijin instituțional solid, fiind finanțată strategic de Ministerul Culturii.

Coproducerea este asigurată de Primăria Municipiului București, prin intermediul ARCUB, iar parteneriatul include Teatrul Național I. L. Caragiale ca gazdă principală și Societatea Română de Televiziune ca partener media oficial.

Publicul interesat poate consulta deja programul complet al evenimentelor, o oportunitate oferită pentru ca spectatorii să își planifice vizitele în cele zece zile dedicate artei scenice.

Nucleul acestei ediții este constituit dintr-o selecție riguroasă de 36 de spectacole, alese dintr-un fond de peste 150 de producții vizionate de echipa curatorială. Curatoarea Raluca Cîrciumaru, alături de Alina Epîngeac și Sebastian-Vlad Popa, au identificat piese care reflectă diversitatea tematică și formală a stagiunii 2025–2026. Tema centrală, definită prin conceptul de perfect uman, invită la o analiză profundă a imperfecțiunii, a fragilității umane și a modului în care relațiile noastre cu ceilalți, cu structurile sociale și cu tehnologia se redefinește în prezent.

Identitatea grafică a festivalului a fost creată de artista Doriana Mărășoiu, adăugând o dimensiune vizuală distinctivă evenimentului.

Argumentul curatorial subliniază faptul că anul 2026 marchează o perioadă de repensare fundamentală a statutului umanității.

Ne aflăm într-o fază de negociere a rolurilor noastre față de sine, de comunitate și de tehnologie, care devine un partener cu o conștiință tot mai pronunțată.

Realitatea se transformă într-un teritoriu al întrebărilor nesperate, unde dialogul dintre natură, din ce în ce mai umanizată, și tehnologie, din ce în ce mai familiară, devine polemic și viu.

Teatrul rămâne locul de întâlnire între realitatea stratificată, filtrată prin sensibilitatea artistă, și ficțiunile verosimile. Selecția pentru FNT36 pune în centrul atenției vulnerabilitatea umană, considerând imperfecțiunea atât o calitate, cât și un defect inerent spiritului uman.

În afara selecției principale, festivalul oferă o gamă largă de evenimente grupate în module tematice distincte.

În total, programul cuprinde 88 de reprezentații, distribuite în 24 de săli de spectacole din București.

Prezența Republicii Moldova este marcată prin două producții invitate din Chișinău: Richard al III-lea, regizat de Petru Hadârcă și produs de Teatrul Național Mihai Eminescu, precum și Macbeth, sub regia lui Slava Sambriș, o producție a Teatrului Republican Luceafărul.

Modulul dedicat educației, coordonat de dramaturga Mihaela Michailov, intră în a cincea sa ediție integrată în festival, propunând întâlniri specifice cu elevii și adolescenții. Printre spectacolele incluse aici se numără Deșteptarea, de Doru Vatavului, regizat de Bobi Pricop, o producție a Teatrului Regina Maria din Oradea. De asemenea, programul include Mândrie, o dramaturgie colectivă bazată pe textele echipei, regizată de Olivia Grecea, produsă de Cont. rar din Cluj-Napoca. Spectacolul Minunatele călătorii ale lui Anghel și Zuzi prin lumea adicție, scris de Iulia Mirică și regizat de Larisa Popa, face parte din proiectul SoliCultEU, inițiat de UNATC București în colaborare cu parteneri din Portugalia și un colectiv local, fiind prezentat în două licee din capitală.

Tot în acest context se înscrie și Zmeie, Basme și Fantasme, un spectacol de teatru coregrafic creat de Lari Giorgescu, produs de Teatrul pentru copii și tineret Gulliver din Galați.

Modulul educațional cuprinde și conferințe, ateliere și întâlniri axate pe intersecția dintre teart și formare, detalii care vor fi oferite ulterior.

Dialogul dintre arte este un alt pilon important al programului, evidențiind opera și opereta. Opera Națională București prezintă Carmen de Georges Bizet, cu regia artistică și designul lumii realizate de Ada Lupu Hausvater, alături de Lakmé de Léo Delibes, regizat de Andrei Șerban.

Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian găzduiește Romeo și Julieta, regizat de KERO, precum și Elixirul dragostei, o producție a Teatrului Muzical Ambasadorii, regizată de Laura Maria Vlădoiu.

Recitalul câștigătorilor Galei HOP completează oferta muzicală.

Dimensiunea internațională a festivalului este ilustrată de piesa Migration Diary.

New York City Edition, un spectacol multimedia semnat de Carmen Lidia Vidu, produs de Teatrul Experimental La MaMa din New York, în parteneriat cu Institutul Cultural Român din New York.

Aceste evenimente se vor alătura altor activități realizate împreună cu institutele culturale din București.

Interacțiunea directă cu publicul este facilitată de peste 50 de evenimente diverse, inclusiv spectacole de lectură bazate pe texte din concursul de dramaturgie românească și traduceri contemporane, coordonate de Mihaela Michailov și Bobi Pricop.

Dezbateri, conferințe, expoziții, lansări de cărți, instalații performative, întâlniri cu artiști, spectacole de teatru radiofonic și de televiziune completează oferta.

Unde ne vedem la ora 19:00?

Aceste activități vor avea loc în 28 de spații culturale din București, care fac parte tradițional din circuitul festivalier, servind ca platforme pentru expunere și Similar cu ediția din 2024, Festivalul Național de Teatru este partener al Bienalei de Scenografie București.

Biletele pentru toate spectacolele vor fi puse în vânzare simultan, atât online, pe platformele fiecărui teatru gazdă, cât și fizic, la casele de bilete respective. Data exactă a lansării vânzării va fi comunicată în curând.

Programul detaliat al spectacolelor începe vineri, 16 octombrie. La ora 17:00, la Teatrul Național I. L. Caragiale, în Sala Pictura, va fi prezentat Mai e vreun candidat?, un spectacol-concert bazat pe opera lui I. L.

Caragiale, cu concept de Ada Milea, scenografie de Maria Constantin, coregrafie de Florin Fieroiu, muzică originală și cântece de Ada Milea și Anca Hanu, light design de Daniel Tiutiuc și sound design de Victor Panfilov.

Producția aparține Teatrului Național I. L. Caragiale și a fost realizată în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală Ion Sava.

Durata este de 1 oră și 15 minute, iar spectacolul se desfășoară în limba română, cu traducere în engleză.

Tot vineri, la ora 18:00, în Sala Studio (gradene) a aceluiași teatru, va urca pe scenă Livada de vișini de A. P.

Cehov, tradusă și adaptată de Raluca Rădulescu.

Regia și ilustrația muzicală sunt asigurate de Andrei Măjeri, cu scenografie de Oana Micu, coregrafie de Andrea Gavriliu, sound design de Claudiu Urse și light design de Sabina Reus.

Producția aparține Teatrului de Stat Constanța, având o durată de 2 ore și 30 de minute, recomandată pentru publicul 14+. Spectacolul include efecte sonore și luminoase intense.

La aceeași oră, 18:00, Teatrul ACT prezintă O scrisoare pierdută de I.

L. Caragiale, regizat de Alexandru Dabija, cu costume de Maria Miu. Producția este a Teatrului ACT din București, având o durată de 2 ore și 30 de minute, cu pauză, și este recomandată pentru publicul 14+.

La ora 19:00, în Sala Lahovari de la ARCUB (Piața Alexandru Lahovari nr. 7), va fi prezentat Ora zero, cu text și regie de Iulia Grigoriu. Scenografia este realizată de Andrei Dinu, designul de joc de Levent Crăcea, sound design de Adrian Piciorea și lighting design de Andrei Ignat. Producția aparține Laboratorului Teatral ARCUB, având o durată de 1 oră. Spectacolul include efecte stroboscopice și nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate.

La ora 21:00, în Sala Ion Caramitru a Teatrului Național I. L. Caragiale, va fi difuzat Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie (după 1001 de nopți). Scenariul original și regia aparțin lui Silviu Purcărete, cu scenografie și light design de Dragoș Buhagiar și muzică originală de Vasile Șirli. Producția este a Teatrului Național Radu Stanca din Sibiu, având o durată de 1 oră și 25 de minute, recomandată pentru publicul 16+. Spectacolul conține scene de nuditate.

Tot la ora 21:00, Teatrul Point (str. General Eremia Grigorescu, nr. 10) prezintă Vanya de Simon Stephens, tradus de Silvia Năstasie. Adaptarea, regia, universul sonor și interpretarea sunt asigurate de Sorin Miron, cu scenografie de Ariana Miron-Presan și light design de Lucian Moga. Producția este a Teatrului Point din București, având o durată de 1 oră și 40 de minute. Se utilizează limbaj explicit și efecte sonore puternice.

Sâmbătă, 17 octombrie, programul include montarea la ora 17:00.

La aceeași oră, Teatrul Masca, în Sala Mare, prezintă Mein Kampf de George Tabori, regizat de Marcel Bélai. Scenografia este realizată de Zsuzsi Szőke, costumele de Kata Mihály, light design de Marcel Bélai și Zoltan Bako, iar compoziția muzicală de László Bakk-Dávid. Coproducția este realizată de Teatrul Masca și Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe.

Durata este de 2 ore, recomandată pentru publicul 14+.

La ora 19:00, Teatrul Bulandra, în Sala Liviu Ciulei, prezintă Familia Tót de István Örkény, cu dramaturgie de Enikő Orbán și Hunor Horváth. Regia este a lui Hunor Horváth, decorul de Előd Golicza, costumele de Andreea Săndulescu, coregrafia de Matilde J.

Ciria și Tünde Baczó. Muzica originală este de Tibor Cári și Tamás Kolozsi, light design de Nichita Teodorescu, sound design de Zsolt Kupán.

Video design și mapping sunt realizate de Dan Basu și Ilinca Popescu, mișcarea scenică de Endre Melles și Julcsi Ádám, regia film de Laura Brumă, iar soundscapes de DJ K-Lu.

Producția aparține Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timișoara, având o durată de 4 ore, cu o pauză, și este recomandată pentru publicul 14+. Spectacolul se desfășoară în limba maghiară și română, cu traducere în română și engleză.

Tot la ora 19:00, în Sala Toma Caragiu a Teatrului Bulandra, va fi prezentată Cântăreața chea.