Germania: creșterea economică se dublează față de previziuni

Proiecții economice revizuite

Cancelărul german Friedrich Merz a transmis recent un mesaj de prudență optimistă, declarând că Germania a părăsit zona recesiunii și a declinului economic. Această declarație vine în contextul unei revizuiri semnificative a prognozelor economice naționale, efectuate de principalele institute de cercetare din țară. Conform noilor estimări, cea mai mare economie din Europa se va bucura de o expansiune mult mai robustă decât se anticipa inițial.

Autoritățile economice germane au actualizat vineri perspectiva pentru acest an și pentru următorul, evidențiind faptul că dinamica pieței a depășit așteptările formulate în perioada primăverii. Proiecția centrală indică o creștere a produsului intern brut cu 1,3% în cursul anului 2026. Acest nivel reprezintă o dublare aproape perfectă a estimării anterioare, care situa creșterea la doar 0,6%. Pentru exercițiul financiar 2027, analiștii anticipează o avansare a activității economice cu 1,1%, o cifră superioară proiecției inițiale de 0,9%.

Impactul conflictului și al inflației

Oliver Holtemoeller, reprezentantul Institutului de Cercetări Economice din Halle (IWH), a subliniat nuanțele acestei redresări. El a menționat că, deși ritmul de dezvoltare a fost superior previziunilor, temelia pe care se sprijină această revenire rămâne vulnerabilă. Costurile ridicate ale energiei și deficiențele structurale persistente continuă să exercite o presiune negativă asupra dinamismului economic. Institutul IWH, împreună cu alte patru instituții de renume – RWI din Essen, Ifo din München, IfW din Kiel și DIW din Berlin – a elaborat acest raport comun, reflectând conSENSUL expertizei economice din Germania.

Impactul economic al conflictelor din Orientul Mijlociu, în special al războiului implicând Statele Unite, Israel și Iran, a fost monitorizat atent. Deși șocul prețurilor la energie a loct economia, creșterile notabile ale costurilor combustibililor și ale păcurii nu s-au transformat încă într-o inflație generalizată la nivelul consumatorilor. Totuși, institutele avertizează că presiunea inflaționistă va revenea, proiectând o rată a inflației de 2,8% în 2026, urmată de 3,2% în 2027, înainte de a se normaliza la 2,0% în 2028.

Perspectiva pe termen mediu și provocările structurale

Perspectiva pe termen mediu rămâne însă rezervată. Pentru anul 2028, modelul predictiv sugerează o încetinire bruscă, cu o rată de creștere limitată la 0,4%. Economistii explică această stagnare viitoare prin constrângerile demografice: forța de muncă active se micșorează, iar capacitatea potențială de producție a economiei continuă să se erodeze. Aceste factori structurale vor limita avântul recuperator, transformând redresarea într-un proces mai lent decât se spera în primăvară.

Piața muncii va reflecta aceste schimbări cu un decalaj temporal. Se așteaptă ca numărul locurilor de muncă să continue să scadă pe termen scurt, în timp ce rata șomajului va înregistra o ameliorare graduală. Indicatorul va coborî de la 6,4% în 2026 la 6,2% în 2027, ajungând la 5,8% în 2028. Aceste date contrastează cu percepția publică din timpul recentelor alegeri regionale, unde stagnarea economică a fost un argument central, favorizând mișcările politice de extremă dreaptă și stângă.

Rolul cancelarului și al politicilor fiscale

Deși indicatorii de sentiment și încredere au înregistrat o îmbunătățire, datele concrete ale ultimelor luni au fost mai discrete, iar redresarea a cunoscut o pauză în al treilea trimestru. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a aliniat propria vizionare la tendințele germane, revizuind în sus prognoza pentru 2026 la 1,1%, față de 0,7% estimat în iunie, și menținând aceeași rată de 1,1% pentru 2027.

Consensul analiștilor identifică incertitudinea generată de conflictul din Orientul Mijlociu ca principalul factor de risc extern. Pe plan intern, tensiunea se concentrează pe sustenabilitatea fiscală. Creșterea masivă a cheltuielilor publice, destinate infrastructurii și sectorului apărării și finanțate prin datorie, este privită cu prudență. Mulți economiști avertizează că această strategie ar putea deveni contraproductivă dacă nu este susținută de reforme structurale profunde și durabile. Cancelarul Merz își exprimă determinarea de a promova astfel de schimbări legislative în Bundestag, încercând să consolidează fundamentele unei economii germane care, deși în recuperare, încă se luptă cu provocări istorice și actuale.