Guvernul Niculescu: planuri mari, dar fără priorități clare

Cinci luni de incertitudine politică în România!

Strategia energetică a noului guvern: ambiții mari, dar lipsesc claritatea priorităților și responsabilitățile

Analiza realizată de Alexandru Ciocan, specialist la Energy Policy Group (EPG), publicată marți, arată că deși programul de guvernare conturează direcții corecte pentru sectorul energetic, rămâne neclar cine este responsabil pentru implementarea fiecărei măsuri și care dintre ele sunt prioritare în cadrul mandatului actual. Expertul subliniază că multe dintre inițiativele propuse au orizonte de realizare care depășesc semnificativ durata timpului rămas până la alegerile viitoare.

Situația politică din România trece printr-o perioadă de incertitudine de peste cinci luni, o criză de guvernare care se suprapune cu provocările structurale ale pieței energiei. Prețurile ridicate, slaba competitivitate industrială și ritmul lent al investițiilor rămân probleme nerezolvate.

În acest climat de haos executiv, înființarea unui nou guvern este o condiție esențială pentru a restabili stabilitatea și a permite funcționarea normală a puterii executive.

În cadrul acestui context, Ciocan a examinat în detaliu capitolul dedicat energiei în programul de guvernare. Documentul prezintă o serie de obiective variate, care acoperă creșterea capacităților de producție și stocare, modernizarea infrastructurii de rețea și protecția categoriilor vulnerabile de consumatori. Deși multe dintre aceste măsuri au termene asumate, analiza expertului scoate în relief absența unei ierarhizări clare a priorităților. În multe cazuri, nu este specificat cine este responsabil de realizarea fiecărui obiectiv și prin ce indicatori se va măsura progresul.

Provocarea centrală pentru viitoarea echipă de guvernare nu constă în lipsa strategiilor sau a proiectelor, ci în capacitatea de a transforma promisiunile în rezultate măsurabile înainte de sfârșitul mandatului. Totodată, trebuie gestionată criza prețurilor actuale la energie și combustibili.

Programul abordează parțial această problemă prin stabilirea unor criterii transparente pentru intervenția pe piața carburanților, prin contracte pe termen lung cu industria și prin sprijin țintit către consumatorii cu venituri mici.

Totuși, evoluția costurilor rămâne dependentă de factori externi, iar succesul acestor măsuri depinde de viteza implementării și de evitarea unor intervenții care ar distorsiona funcționarea pieței.

Proiectele energetice sunt deja în fază avansată!

O parte importantă a proiectelor energetice se află deja într-o fază avansată de dezvoltare, fiind demarate înainte de venirea noului guvern. Aceste inițiative includ obiective cantitative pentru noi capacități de producție și stocare. Realizarea lor nu depinde direct de acțiunea executivului, ci de deciziile de investiție ale companiilor implicate. Prin urmare, este necesară o distincție clară între capacitățile care vor fi operaționale în timpul mandatului și contribuția efectivă a Guvernului la atingerea acestor ținte.

Expertul EPG atrage atenția și asupra necesității unei coordonări mai strânse între autoritățile statului, ANRE și operatorii de rețea. Multe dintre obiectivele din program țin de competențele altor instituții.

De exemplu, reducerea timpului de racordare și schimburile în mecanismele de alocare a capacității sunt sub responsabilitatea ANRE și a operatorilor, iar unele dintre aceste reforme au fost deja inițiate.

În mod similar, extinderea rețelelor de transport și a interconectărilor este în sarcina Transelectrica și Transgaz, care lucrează pe baza planurilor de investiții pe mai mulți ani, cu proiecte incluse în listele europene de interes (PCI/PMI).

În acest cadru, programul de guvernare ar fi trebuit să explice mai explicit modul în care executivul intenționează să coordoneze aceste instituții, să accelereze procesele de aprobare și să faciliteze accesul la finanțare.

Având în vedere durata limitată a mandatului, succesul ar trebui evaluat prin progresele concrete realizate în implementarea proiectelor, nu doar prin atingerea unor ținte care depind de calendare de investiții pe termen lung.

Un alt aspect criticat este realismul calendarului pentru proiectele de stocare prin pompaj, precum cele de la Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz. Orizontul de implementare a acestor facilități depășește cu mult durata rămasă a mandatului actual. Chiar într-un scenariu optimist, contribuția Guvernului s-ar putea limita la avansarea etapelor de pregătire și, eventual, la începutul lucrărilor pentru unele dintre aceste obiective, în condițiile în care studiile tehnice și procedurile premergătoare nu sunt încă încheiate.

În același timp, alte proiecte, precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă sau punerea în funcțiune a parcurilor solare ale Complexului Energetic Oltenia, sunt deja în curs de dezvoltare, cu responsabilitatea implementării căzând în principal pe umerile companiilor.

Rolul Guvernului este aici de a crea condițiile necesare pentru derularea investițiilor și de a îndepărta obstacolele administrative sau reglementare.