ÎCCJ va decide astăzi, după șase amânări, în dosarul restanțelor salariale ale magistraților

CCR a respins sesizarea lui Bolojan!

Judecătorii din România pot primi încă un Această decizie vine după șase amânări consecutive ale termenului de pronunțare, o situație care a prelungit incertitudinea juridică și financiară de-a lungul anilor. Procesul opune, pe de o parte, instanța supremă a țării, iar pe de alta, Guvernul împreună cu Ministerul Finanțelor, ambele părți fiind implicate direct în dezbaterile legate de plata drepturilor restante ale cadrelor din sistemul judecătoresc.

Contextul imediat al acestei ședințe este marcat de o evoluție recentă a Curții Constituționale a României (CCR). Cu doar o zi înainte de termenul de azi, CCR a respins sesizarea depusă de Executiv, prin care se solicita recunoașterea existenței unui conflict juridic de natură constitutională între Guvern și ÎCCJ.

Această mișcare a Curții Constituționale a deschis calea pentru ca instanța supremă să își exercite jurisdicția normală, fără a mai fi blocată de o dispută meta-juridică.

Miza materială a acestui litigiu este considerabilă, fiind estimată la o sumă cuprinsă între 4,8 și 5 miliarde de lei. Această cifră uriașă corespunde drepturilor salariale acumulate ca urmare a unor majorări de plată care au fost stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești anterioare. Litigiul a ajuns în fața ÎCCJ în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a emis, în data de 5 mai, o decizie favorabilă inițiatorului acțiunii, adică Înaltei Curți.

Prin această sentință, instanța de apel a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure resursele financiare necesare pentru lichidarea datoriei către judecători, inclusiv prin mecanisme de rectificare bugetară.

Curtea de Apel București a precizat că obligațiile de plată trebuie îndeplinite într-un interval de 10 zile de la momentul în care hotărârea devine definitivă. Pentru a garanta respectarea acestui termen, instanța a instituit o serie de penalități stricte: o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere, alături de o amendă calculată la 20% din salariul minim brut pe economie, aplicabilă de asemenea pentru fiecare zi de nerespectare a termenei.

Acțiunea inițială, semnată de Lia Savonea, președinta ÎCCJ, argumenta că neplata acestor sume afectează direct dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de peste zece ani. Mai mult, instanța supremă a invocat încălcarea principiului fundamental al separației puterilor în stat și a subliniat impactul negativ asupra autorității hotărârilor judecătorești.

Reacția Guvernului nu s-a lăsât mult așteptată.

Executivul, alături de Ministerul Finanțelor, a formulat recurs împotriva deciziei Curții de Apel București. Argumentul central al administrației a fost că o instanță nu are competența de a obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară. Pe parcursul procesului, Guvernul a cerut chiar sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Constituționale.

În luna iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat oficial că Guvernul sesizează CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. Argumentul susținut de Executiv era că instanța s-ar fi substituit puterilor legislative și executive în ceea ce privește elaborarea și execuția bugetului de stat.

Guvernul a reacționat rapid!

Cu toate acestea, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de Ilie Bolojan, vizând exact disputa privind plata restanțelor salariale, sesizare care fusese depusă în 2 iulie. Decizia CCR a sosit cu o zi înainte de termenul stabilit de ÎCCJ pentru pronunțarea în recurs.

Instanța supremă a primit bine această decizie, declarând că aceasta confirmă poziția sa conform căreia nu exista un conflict juridic de natură constituțională între cele două instituții.

De asemenea, ÎCCJ a arătat că litigiul privind plata drepturilor salariale trebuie soluționat exclusiv în cadrul procesului aflat pe rolul său.

Proveniența celor aproape 5 miliarde de lei este legată de drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, inclusiv ca urmare a unor majorări aplicate retroactiv.

Conform informațiilor din dosar, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, bazându-se pe hotărâri judecătorești cu efect retroactiv din 2018.

O parte din aceste plăți a fost ulterior amânată din cauza constrângerilor bugetare și a deciziilor luate de Guvern privind alocarea fondurilor. Pentru anul 2026, suma aflată în litigiu este estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei, conform datelor prezentate de premierul interimar Ilie Bolojan.

Situația a fost complicată de faptul că ÎCCJ a amânat de șase ori pronunțarea în acest dosar, ceea ce a menținut tensiunea între puterile statului.

Reactia ICCJ la respingerea sesizarii de CCR a fost una ferma: „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”. Această formulare sublinia dorința instanței de a separa aspectele juridice de cele politice.

Prin urmare, astăzi, după șase amânări și după respingerea sesizării de către CCR, privirile sunt îndreptate spre Înalta Curte, care trebuie să decidă destinul sumei de 4,8-5 miliarde de lei. Decizia va avea un impact semnificativ asupra bugetului de stat și asupra moralei corporației profesionale a magistraților, care așteaptă de ani de zile plata drepturilor lor recunoscute prin hotărâri judecătorești.

Procesul continuă să fie unul dintre cele mai complexe litigii juridice-financiare din România, implicând toate cele trei puteri ale statului și având repercusiuni directe asupra echilibrului bugetar național.