Istoric explică de ce există încă funcționari din fosta Securitate în serviciile secrete

De ce SRI s-a născut din conflictul interetnic de la Târgu Mureș?

Pentru a înțelege de ce în 2026 avem încă oameni din fosta Serviciul de Securitate însărcinate cu unele servicii secrete, ar trebui să ne întoarcem în 1989, când a fost construit noul stat român, spune în un interviu cu HotNews public, istoricul Matei Gheboianu, decan al Facultății de Istorie la Universitatea din București. Pe această bază a fost construită ideea că indiferent ce este trecutul, ceea ce facem de acum înainte.

Mai mult, după 2000, a existat o ofensivă media, chiar și în zona istoricilor, în care ideea că Securitatea este mai mult o serviciul de informații este crezut.

SRI a apărut după martie 1990, când a existat conflictul interetnic la Târgu Mureş, pentru a preveni acțiunile ulterioare de decadere a statului. Șeful SRI a fost Virgil Măgureanu, un asociat apropiat al lui Ion Iliescu. În paralel, Serviciul de Informații Externe a fost creat, din fostul DIE al Securității, iar primul șef al acestei structuri a fost Mihai Caraman (n. r.- un spion faimos, care în anii 1960 a reușit să penetreze NATO).

Un serviciu creat după 90 a fost numit Doi quarter, UM 0215, agenția secretă a Ministerului de Interne.

De ce supraviețuiesc structurile Securității comuniste în România?

Este de știut că opoziția față de instituirea acestei servicii, care a fost decisă anterior de Consiliul Național de Securitate și Consiliul Național de Securitate, a fost găsită ca fiind singura care putea fi utilizată pentru acest lucru.

După revoluția din 1989, multe structuri ale vechiului aparat de securitate au fost reorganizate în loc de eliminate, proces care a dus la păstrarea unei părți din personalul tehnic și operațional, chiar și în contexte în care nu existau garantii clare privind verificarea antecedentelor. Această continuitate institucională, deși prezentată ca necesară pentru stabilitate, a generat întrebări privind responsabilitatea și transparența în gestionarea informațiilor sensibile.

De asemenea, lipsa unui mecanism clar de lustrare a personalului din serviciile de informații a permis uneori reintegrarea persoanelor cu trecut controversial în poziții de încredere, fenoment observat și în alte state postcomuniste.

Deși au existat încercări de reformă, în special în anii 2005–2007, impactul acestora a fost limitat de rezistența internă și de lipsa unei voluntăți politice constante pentru o ruptură completă cu trecutul.