Judecătorul Bogdan Licu confirmă prezența în Trupele de Securitate la Revoluție

Când a părăsit prima dată spațiile gardii?

Judecătorul Bogdan Licu a declarat public că a fost membru al Trupelor de Securitate în perioada Revoluției din decembrie 1989, oferind detalii precise despre funcția și locația în care a desfășurat activitatea sa. El a specificat că a aparținut unității militare UM 0530 Roșu-București, care avea ca scop principal protejarea unor obiective strategice, iar această structură nu coincidea cu cea în care a servit Lucian Pahonțu, cu care nu a avut niciun contact în acea perioadă.

Licu a menționat că cunoașterea cu Pahonțu a avut loc doar mai târziu, în momentul în care el exercita funcția de procuror și a interacționat cu unitățile de jandarme sub comanda acestuia în cadrul investigațiilor penale.

În momentul Revoluției, Bogdan Licu avea calitatea de sanitar, fiind absolvent al unui liceu profilat în acest domeniu, și a subliniatâta că nu a folosit niciun tip de armă în timpul evenimentelor. El a precizat că a fost repartizat la Garda Consiliului de Stat, care avea sediul în spatele Palatului Regal (actualul Palatul Regal din București), lângă ce este astăzi Sala Palatului.

Această unitate de gardă a rămas intactă în poziția sa pe toată durata revoluției, iar Licu nu a părăsit postul său în niciun moment al conflictului.

Licu a fost membru al Trupelor de Securitate în '89!

Primul moment în care a părăsit spațiile gardii a fost în dimineața zilei de 23 decembrie 1989, când a fost chemat să ofere primul ajutor militarilor și civililor răniți în schimburile de foc care au început în noaptea de 22 către 23 decembrie. Aceste declarații au fost făcute în cadrul unui interviu pentru IndependentNews, unde judecătorul CCR a evidențiat și lipsa oricărui sprijin de partea lui Lucian Pahonțu în avansarea carierei sale profesionale.

Înainte de a deveni judecător la Curtea Constituțională, Bogdan Licu a ocupat funcții de relevoare în sistemul judiciar român, inclusiv postul de procuror general interimar al României, prim-adjunct al procurorului general și vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste experiențe au fost menționate pentru a sublinia credibilitatea și gravitatea declarațiilor sale privind trecutul său în structurile militare ale perioadei comuniste.

De asemenea, articolul reamintește cercetările publicate de Recorder, care au demonstrat că Lucian Pahonțu a fost trimis de Nicolae Ceaușezcu în zona Hotelului Intercontinental din București cu scopul de a înăbuși protestele izbucnite la 21 decembrie 1989, fiind parte din forțele de represiune ale regimului. Investigările au evidențiat, de asemenea, că Pahonțu și SPP au încercat să submineze procesul legal împotriva generalului, ducând la o blocare de 18 ani a oricărei decizii privind calitatea lui de colaborator al Securității de la partea CNSAS, indiferent de natura ei (albă sau neagră).

Recorder a, de asemenea, raportat că Lucian Pahonțu a plagiat aproximativ 30 procent din lucrarea sa de doctorat, o informație care a adăugat o dimensiune etică și academică controversată la profilul său. De asemenea, Snoop a prezentat detalii despre modul în care Pahonțu și SPP au interferat în cursul justiției pentru a preveni orice concluzii privind trecutul lui în Securitate.

Lucian Pahonțu conduce, în prezent, Serviciul de Protecție și Pază (SPP) din decembrie 2005 și a fost implicat, de asemenea, în evenimentele tragice din 13 iunie 1990, când forțele de ordine au bătut și arestat sute de persoane în Piața Universității din București, eveniment care a rămas cunoscut sub numele de „Miniziada” și care a marcat un moment de tensiune postrevoluționară în istoria recente a României. Toate aceste elemente au fost menționate pentru a oferi un context mai larg privind implicațiile și controversele înconjurând figurile implicate în narrația publică a Revoluției.