Legea salarizării unitare: soarta PNRR se joacă în aceste zile

Sorin Grindeanu a exprimat această scepticisme deja luni seară, în timpul unei declarații la Parlament

Legea privind salarizarea unificată a angajaților din sectorul public se află în momentul decisiv, iar viitorul ei depinde de discuțiile desfășurate în aceste zile între conducerea statului și partidele politiche majore. Luni, la Palatul Cotroceni, s-a desfășurat o nouă rundă de negociări între reprezentanții tehnici ai partidelor din coaliție, însă, deși discuțiile au început la ora 14:30 și au durat aproximativ două ore, nu s-a putut ajunge la niciun compromis. Printre prezenți au fost Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor, Ilie Bolojan și Dominic Fritz, care, împreună cu ministrii Muncii și Finanțelor, Dragoș Pîslaru și Alexandru Nazare, au încercat să găsească un teren comun privind creșterea salariilor pentru funcționarii de stat.

Totuși, conform informațiilor provenite din PSD, negociatorii de la aceste două ministere nu au reușit să se ateargă pe un procent de creștere acceptabil pentru ambele părți, iar sursele social-democrate au caracterizat situația ca „un caz închis”, reflectând frustrația profundă din fata blocajului.

În ciuda impasului, președintele Nicușor Dan a programat pentru marți o întâlnire în format online cu liderii partidelor, scopul ei fiind ascultarea punctelor de vedere, argumentelor și propunerilor fiecărei formațiuni privind proiectul de lege. Deși președintele își dorește să utilizeze această șansă pentru a desbloca negociările, sursele apropiate de HotNews estimează că probabilitatea ca proiectul să fie depus în Parlament și adopat înainte de termenul fatal de 31 august este „extrem de mică, spre zero”. Această observație se bazează pe complexitatea procedurii legislative, care necesită nu doar adoptarea, ci și promulgarea – pași considerați de unele surse aproape imposibili de îndeplinit în termenul dat.

Sorin Grindeanu a exprimat această scepticisme deja luni seară, în timpul unei declarații la Parlament, unde a afirmat că „mi se pare foarte greu, spre imposibil ca acum să mai putem să venim până mâine, poimâine cu o lege care să fie aprobată, promulgată”, subliniind că termenurile sunt „apearos imposibile de îndeplinit”. El a mai adăugat că mâine, la ora 11, va avea loc discuția cu președintele, dar nu are nădejde într-un rezultat practic. Însă, deși e pessimist privind termenul, Grindeanu a recunoscut necesitatea unei indexări a salariilor în anul viitor, argumentând că, după ani de blocaj, astfel o măsură este esențială pentru a preveni o posibele degradare a ratingului României de către agențiile internaționale în evaluarea de septembrie – un risc care ar putea avea consecințe grave, inclusiv pierderea accesului la fonduri europene.

Istoria acestui proiect este marcata de instabilitate

În acest context, unele surse au remarcat că liderii partidelor sunt de acord cu ideea că anul viitor va necesita o ajustare salarială pentru bugetari, chiar dacă nu se pot deține pe un model imediat. Această consensualitate, totuși, nu elimina presiunea pe curent: conform regulamentului PNRR, România riscă să pierde 770 de milioane de euro dacă nu îndeplinește condițiile legate de reformele structurale, inclusiv cea privind salarizarea unitare. Grindeanu a menționat că, în ultimele luni, au existat mai multe întâlniri la Cotroceni, unde consilieri ai președintelui au încercat să mediateze disconformitățile între partide, încerind să găsească un punct de echilibru. Totuși, încercările nu au dus la rezultate concrete.

Istoria acestui proiect este marcata de instabilitate. Pe 17 iulie, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a publicat un variantă preliminară a legii, care n-a fost primită cu entuziasm de către sindicate și a provocat proteste și greve în numeroase instituții din sistemul bugetar. Deși discuțiile au continuat în săptămâniile următoare, nu s-au observat progrese semnificative. La finalul săptămânii trecute, după o ultimă rundă de consultări între liderii partidelor și președintele, a fost propus un nou text legal, dar și acesta a nemulțumit reprezentanții angajaților, care l-au considerat insuficient sau inadecvât.

Este de remarcat că reforma salarizării ar fi trebuit să fie finalizată deja în iunie 2023, conform planului inițial al PNRR. De la aprobarea programului și până în prezent, Ministerul Muncii a cunoscut o instabilitate de conducere, având patru șefi diferiți: Raluca Turcan (PNL), Marius Budăi (PSD), Simona Bucura Oprescu (PSD) și Florin Manole (PSD). După demisia lui Manole, Dragoș Pîslaru a asumat interimat conducerea ministerului, iar apoi a fost confirmat în funcție, continuând să conducă negociările cu partidele și cu Comisia Europeană – care, de asemenea, nu a exprimat acord total cu variantele propuse de autoritățile române.