Marius Nistor avertizează: mulți directori pică la prima probă eliminatorie, alții primesc delegație

Tonul decisiv al lui Nistor!

Marius Nistor, conducerea principală a federației sindicale din sectorul educațional, „Spiru Haret”, a lansat un avertisment sever privind rezultatul primei etape eliminatorii din procesul de selecție pentru funcțiile de conducere din instituțiile de învățământ. Conform analizei sale, un număr semnificativ de candidați și-au pierdut șansa de a ocupa pozițiile dorite, ducând la o situație în care mulți directori vor fi desemnați prin mecanisme administrative, cunoscute sub termenul de „delegație”.

Liderul sindical explică faptul că un astfel de manager, aflat în statut de detașare sau delegare, este mult mai vulnerabil la controlul exercitat de autoritățile școlare superioare.

Această reacție a intervenit imediat după ce, la proba inițială desfășurată marți, 13 octombrie, s-a constatat că 69% dintre participanții prezenți au reușit să obțină nota de trecere.

Contextul este agravat de declarațiile anterioare ale secretarului de stat, Sorin Ion, care menționa că minimum 800 de unități școlare nu aveau niciun candidat înscris, deși realitatea indică o cifră considerabilă mai mare. O cercetare realizată de echipa Edupedu. ro dezvăluie că, în urma eliminărilor de la prima probă, cel puțin 3.000 de posturi de director devin inaccesibile prin concursul curent, urmând a fi administrate provizoriu de către inspectorii școlari până în luna mai a anului 2027.

Nistor a subliniat tonul său decisiv, afirmând că se elimină un număr mare de directori și că aceștia vor fi numiți prin metode alternative, inclusiv prin afișarea publică a faptului că nu erau suficient pregătiți. Mecanismul prin care directorii ajung în funcție este adesea comparat cu numirile politice ale inspectorilor școlari, un fenomen documentat extinsiv și denumit metaforic „Pixiada”, în care deciziile se iau din pixul funcționarilor sau al ministru.

Într-o declarație separată, adresată către televiziunea de stat, liderul sindical a detaliat problemele tehnice și logistice semnalate de candidați în timpul probei de competențe.

El a descris examenul ca fiind unul defectuos, centrat pe hașurarea unor pătrate foarte mari, care trebuiau marcate integral, fără a depăși conturul, deoarece orice eroare grafică ducea la necitirea Situația a fost confirmată și de mai mulți profesori, care au ridicat public semnalmente legate de insuficiența timpului alocat pentru rezolvarea subiectelor, precum și de lipsa foilor de ciornă. Două figuri proeminente din lumea educațională, directoarea Colegiului Național Gheorghe Lazăr, Ionela Neagoe, și directoarea Colegiului Național I. L.

Caragiale, Andreia Bodea, au fost eliminate încă de la prima probă, argumentând că intervalul de timp a fost prea scurt pentru a Directoarea Violeta Estrella Bontilă a adăugat că unii profesori nu au primit deloc foi de ciornă, considerând acest aspect de neconceput și mai mult decât penibil, deoarece a fost nevoită să-și facă calculele direct pe foaia de Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a intervenit personal în dezbaterea publică, răspunzând pe pagina sa de rețele sociale la numeroase comentarii critice referitoare la prima probă din 13 octombrie. Mesajele primite au provenit de la directori, profesori, atât cei eliminați, cât și cei admisi, precum și de la un candidat care a renunțat la cursa electorală.

Criticile s-au concentrat în jurul aceleiași triade de probleme: timpul insuficient pentru cele 20 de întrebări, absența unor modele clare de subiecte și defecțiunile tehnice ale platformei online.

Ministrul a reacționat cu replici directe, spunând unor interlocutori că probabil nu au citit postările anterioare, altora că „nu este adevărat”, sau sugerându-le să fi comentat la o altă publicație. Într-un gest neobișnuit, unei profesoare care l-a provocat să susțină el însuși proba, i-a transmis un infografic reprezentativ pentru parcursul său academic, ilustrat ca un traseu pe o hartă mondială, cu propria poză la finalul drumului.

Totuși, în două cazuri specifice, ministrul a recunoscut validitatea criticilor formulate.

Din aceste schimburi rezultă și câteva informații non oficiale despre modul de gestionare a examenului: o parte din lucrări au fost evaluate manual, iar timpul alocat pentru rezolvare este considerat de minister ca făcând parte integrantă din ceea ce măsoară efectiv testul.

Ce arată datele oficiale ale ministerului?

Datele statistice oficiale publicate de Ministerul Educației și Cercetării oferă o imagine detaliată a situației. Din totalul de 6.684 de candidați prezenți la proba națională, 4.615 au obținut o notă de cel puțin 6, asigurându-și prezența în etapa următoare. Rata de promovare s-a situat la 69,05%, având o medie a notelor de 6,45 și o mediană de 6,5, înainte de procesul de contestații. Proba de evaluare a competențelor a fost administrată în 42 de centre de concurs, dintre care două erau localizate în București, iar evaluarea s-a realizat exclusiv digital, printr-o platformă dedicată.

Structura testului a inclus 20 de itemi cu patru variante de Analiza matematică realizată de Edupedu. ro pe baza datelor oficiale indică un deficit structural major.

Cel puțin 3.030 de funcții de director și director adjunct din școlile de stat nu mai pot fi acoperite prin concursul național din 2026, ca urmare a rezultatelor primei probe.

Această cifră reprezintă un minim teoretic, bazat pe ipoteza că toți cei 4.615 profesori rămași în cursă vor trece de proba scrisă, evaluarea planului managerial și interviul, fiecare ocupând o funcție distinctă. Posturile rămase libere vor fi conduse provizoriu de cadre didactice detașate în interesul învățământului, prin decizia inspectorului școlar general, adică prin metoda „din pix”. Înainte de proba din 13 octombrie, cel puțin 1.001 funcții nu aveau niciun candidat posibil. Prima probă, un test eliminatoriu de raționament verbal, numeric și logic, a triplat acest deficit.

Autoritățile au anunțat deja o nouă sesiune de concurs, care va începe imediat după încheierea celei actuale.

Totuși, calendarul actual sugerează că, dacă noul concurs va demara în ianuarie 2027, directorii desemnați prin acest mecanism vor intra în funcție cel mai devreme în ultima unitate de curs a anului școlar.

Conform datelor ministeriale, după validarea dosarelor, în concurs au rămas 7.035 de candidați, care au exprimat un total de 8.491 de opțiuni pentru 7.818 funcții vacante. Ministerul a prezentat un raport de 109% între opțiuni și posturi, dar această statistică este mai puțin relevantă, deoarece opțiunile nu echivalează cu numărul de oameni; un candidat poate alege mai multe funcții, dar poate ocupa doar una.

Pentru a oferi o imagine corectă, analiza a exclus județul Buzău, unde un anunț al inspectoarei generale a suspendat organizarea concursului în urma sentinței Tribunalului din 8 octombrie.

Astfel, au rămas 6.840 de candidați pentru 7.645 de funcții. La nivel național, candidații erau deja cu 805 mai puțini decât numărul posturilor disponibile.

La nivel județean, discrepanța era și mai accentuată: în 30 dintre cele 41 de județe analizate, numărul candidaților era inferior celui al funcțiilor scoase la concurs, cu o lipsă cumulată de 1.001 posturi.

Deficitul este vizibil în mai multe zone: în Harghita, 67 de candidați pentru 181 de funcții; în Timiș, 175 pentru 274; în Covasna, 40 pentru 109; în Constanța, 172 pentru 228; în Caraș-Severin, 77 pentru 130; și în Teleorman, 45 pentru 96. Aceste date subliniază gravitatea crizei de personal managerial din sistemul educațional românesc, o situație care va impune o administrare provizorie extinsă a școlilor, conform viziunii și avertizărilor sindicatelor din domeniul.