Maroc, la urne: alegeri legislative în umbra protestelor tineretului

Competiție acerbă pentru 395 de mandate!

Marocul se pregătește să își aleagă noii deputați într-o atmosferă încărcată, la un an distanță de mișcările de protest ale tineretului. Miercuri, cetățenii sunt chemați la urne într-un scrutin crucial care va determina structura viitoarei Camere a Reprezentanților și va deschide negocierile pentru constituirea executivului.

Contextul este dominat de o nemulțumire generalizată: condiții precare de angajare, salarii mici, servicii publice slabe și disparități economice persistente.

Acest act electoral reprezintă primul test democratic de la izbucnirea protestelor masive ale generației tinere. Scrutinul survine și după incidentul spectaculos din această vară, când mulți tineri au încercat în masă să traverseze granița spre enclava spaniolă Ceuta.

Aceste două episoade au pus sub lumina reflectoarelor frustrările acumulate ale unei segmente semnificative din populația tânără, concentrându-se asupra lipsei perspectivelor financiare și a dificultăților de accesare a infrastructurii publice esențiale.

Competiția este intensă, cu 28 de formațiuni politice participante, printre care o alianță creată special pentru această ocazie și două liste de independenți. Autoritățile au înregistrat 7.288 de candidaturi, în timp ce pe listele oficiale figurează 15.801.162 de cetățeni cu drept de vot. Conform datelor oficiale, aceasta este a douăsprezecea ediție a alegerilor legislative de la proclamarea independenței națiunii.

O caracteristică demografică notabilă este proporția redusă a electoratului tânăr.

Piața muncii, tema centrală!

Persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani constituie doar 4% din totalul celor înscriși pe listele electorale, în contrast cu persoanele de peste 60 de ani, care reprezintă o cotă de peste 29%.

Această discrepanță subliniază provocările de mobilizare a tineretului în fața unei baze electorale în vârstă.

Dezbaterea publică s-a axat predominant pe piața muncii.

Deși economia marocană înregistrează o creștere constantă și atrage fluxuri de capital străin, beneficiile nu s-au tradus suficient în crearea de locuri de angajare, mai ales pentru tineri.

Datele furnizate de Associated Press indică faptul că rata șomajului în rândul celor tineri a atins 37% în anul 2025.

Mai mult, milioane de indivizi cu vârste între 15 și 29 de ani se află într-o zonă de incertitudine, nefiind nici studenți, nici angajați, nici participanți la programe de formare profesională.

Partidele au prezentat promisiuni variate. RNI, membru al coaliției actuale, a angajat crearea a un milion de noi posturi de muncă și stabilirea unui salariu minim garantat lunar de 5.000 de dirhami, echivalent cu aproximativ 525 de dolari americani.

Cine va conduce noul guvern?

PAM, celălalt pilon al guvernării, a adoptat același obiectiv numeric de un milion de locuri de muncă, punând accent pe facilitarea accesului tinerilor la proprietatea locativă.

Partidul Istiqlal s-a concentrat pe accelerarea accesului pacienților la tratament în spitalizarea publică, în timp ce formațiunea de stânga PPS a propus combaterea abandonului școlar și consolidarea mecanismelor de luptă împotriva corupției.

PJD, partidul islamist moderat, a subliniat necesitatea reducerii decalajelor economice dintre metropolele mari și restul teritoriului național.

Procesul de formare a noului guvern este guvernat de prevederile constituționale, care obligă regele să desemneze premierul din partea formațiunii care obține cel mai mare număr de mandate. Având în vedere că niciun partid nu este previzibil să obțină singur majoritatea absolută, negocierea unei coaliții se impune. Printre personalitățile menționate pentru funcția de prim-ministru se numără Fouzi Lekjaa, actualul ministru al bugetului și președinte al Federației Marocane de Fotbal. Lekjaa a preluat conducerea PAM înainte de alegeri și coordonează comitetul responsabil de organizarea finalei Cupei Mondiale de fotbal din 2030.

Un alt nume discutat cu insistență este cel al Fatimei-Zahra Mansouri, primar al orașului Marrakech și ministru al amenajării teritoriului. Dacă ar fi numită în funcție, ea ar intra în istorie ca prima femeie care ocupă postul de premier în Maroc. Precedentul său, Aziz Akhannunch, care conduce executivul din 2021, nu mai concurează la această funcție, având în vedere că a renunțat în cursul acestui an la președinția partidului RNI.

Deși alegerile definesc componența legislativului și a executivului, monarhia rămâne un actor central în sistemul politic. Regele Mohammed al VI-lea își păstrează atribuțiile suverane în domenii strategice, precum apărarea națională și politica externă. Analiza Reuters sugerează că acest scrutin nu va schimba fundamental echilibrul puterii, regele rămânând figura determinantă în viața politică a țării.