Mihnea Costoiu ia apărarea școlii românești: „Aruncăm prea ușor cu pietre!”

Visăm la un model finlandez sau ignorăm ce avem acasă?

Sistemul de învățământ din România se află mereu în mijlocul unor dezbateri aprinse, fiind adesea sub un foc încrucișat de critici care ignoră reușitele din sistem. Mihnea Costoiu, rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie „Politehnica București”, rupe tăcerea și contrazice curentul general. În opinia sa, școala românească este nedreptățit judecată aspru, deși continuă să scoată pe bandă rulantă tineri extrem de bine pregătiți. Acești absolvenți calcă pragul facultăților cu un bagaj solid de cunoștințe, dovedind că educația din România are o forță reală.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „DC Edu”, difuzată de DCNews și DCNewsTV pe 5 octombrie, chiar de Ziua Internațională a Educației. Invitatul principal, prof.

univ. dr. Sorin Ivan, a moderat discuția și a lansat o temă spinoasă: criza din învățământ.

Jurnalistul a pus o întrebare directă despre șansele de a construi un model educațional românesc, similar celui finlandez, în ciuda provocărilor actuale.

Moderatorul l-a provocat pe rector: Dacă nu avem profesori, cum putem aspira să facem reformă, să avem un învățământ de calitate, să visăm poate chiar la un model românesc al educației, cum vorbim despre cel finlandez?

De ce „aruncăm cu pietre” în școala care ne-a format?

Ce ziceți, e o utopie asta? Politehnica oferă un model cel puțin european în domeniul ei vast, consider eu.

Rectorul Politehnicii a reacționat ferm, arătând că are o credință nezdruncinată în viabilitatea sistemului românesc.

El a definit școala drept o instituție serioasă, capabilă să livreze rezultate concrete, în ciuda valului de critici. Costoiu a subliniat că nu plecăm de la zero, ci ne sprijinim pe o tradiție instituțională și culturală puternică.

Chiar dacă ultimii ani au fost plini de obstacole și mai e mult de muncă, el crede că nu ne putem permite să dărâmăm cu barda școala care ne-a format pe toți și care încă își duce misiunea la bun sfârșit.

A murit ingineria românească sau a înviat din cenușă?

De altfel, tocmai entuziasmul noilor generații îl face să rămână în mediul academic. Rectorul vorbește despre un adevărat val de tineri care vin an de an cu speranță. Anul acesta, instituția numără 15.000 de studenți la toate ciclurile, tineri descriși drept excepționali și dotați cu un nivel impresionant de cunoștințe.

Privind spre trecut, Costoiu a amintit că școala românească are propriile modele de referință, născute tocmai în momentele de criză. Universitatea Politehnica a trecut prin momente de coșmar după anii '90, când piața muncii ignora inginerii, iar expertiza tehnică ajunsese desconsiderată.

Atunci s-a încercat o demolare sistematică a valorilor din domeniu.

Cei care au crezut în renașterea tehnică a țării au luat la rând liceele din toată țara și au purtat discuții aprinse cu sute de companii.

Misiunea a fost infernală, dar societatea a înțeles în cele din urmă că România are nevoie de ingineri și tehnologie.