Ministerul Educației a eliminat verificarea lucrărilor la contestațiile pentru directori

De ce cronologia evenimentelor e esențială pentru a înțelege tensiunea?

Modificarea bruscă a regulamentului de contestații în cadrul concursului pentru funcția de director de școală a generat un val de nemulțumiri printre candidați, după ce Ministerul Educației a decis, în plină desfășurare a selecției, să renunțe la verificarea pe baza lucrării originale. Această schimbare a fost operată imediat după încheierea primei probe eliminatorie, într-un moment critic pentru cei care au susținut testul de competențe.

Motivul oficial al ajustării procedurale a fost o eroare tehnică semnalată la unul dintre centrele din capitală, unde sistemul de scanare a înregistrat greșit răspunsurile unor participanți.

Modificarea textului procedural este vizibilă clar: expresia care menționa explicit lucrarea în original a fost eliminată din noul regulament.

Contextul acestei decizii este încărcat de o dispută judiciară care a izbucnit în județul Dâmbovița.

O profesoară, candidată la locul de director, a eșuat la prima probă și a acuzat platforma digitală de o defecțiune tehnică care a dus la înregistrarea unui răspuns incorect, scăzându-i nota sub pragul de trecere, care era 6.

Instanța judiciară a respins inițial cererea acesteia de a-i fi recorectată lucrarea pe baza originalului și de a-i fi permis accesul la a doua probă până la rezolvarea contestației.

Presa de specialitate a publicat și cazul altei educatoare, care a reușit să obțină prin instanță dreptul de a participa la proba următoare, deși o eroare de scanare îi fusese fatală la testul eliminatoriu.

Cronologia evenimentelor este esențială pentru înțelegerea tensiunii. Pe 15 octombrie 2026, autoritățile au aplicat noua procedură, iar pe 16 octombrie, Tribunalul din București a emis o ordonanță președințială care obliga Inspectoratul Școlar al Municipiului București să lase o altă candidată să susțină proba următoare.

Această decizie s-a luat în contextul în care profesoara Daniela Sanislav, director la Școala Gimnazială din Buciumeni, susținea că sistemul a înregistrat-o cu nota de 5.50 la proba de competențe.

Ea a depus o contestație, dar i s-a arătat doar versiunea scanată a lucrării, nu originalul cu marcajele sale. Profesoara susține că la întrebarea cu numărul 18, răspunsul corect era A, dar platforma a înregistrat B, o greșeală tehnică care a costat-o promovarea.

Procedura de evaluare se desfășura astfel: candidații răspundeau la un test grilă cu 20 de itemuri, bifând răspunsurile pe o foaie standardizată.

În prezența fiecărui participant și a observatorilor, un operator scana foaia împreună cu actul de identitate, încărca fișierul pe platforma digitală și verifica corespondența cu identitatea.

Sistemul compara automat bifele cu baremul și afișa rezultatul pe ecran. Pe documentul fizic se inscria mențiunea scanat, ora și semnătura responsabilului. Totuși, profesoara află abia după ce a părăsit sala de examen că a eșuat, fără să înțeleagă imediat eroarea.

Abia acasă, după ce au fost publicate subiectele, a refăcut testul și a identificat discrepanta.

Ce defecțiune a specificat profesoara la redepunerea cererii?

După ieșirea din sală, mă convingeam că în cel mai rău caz aș fi obținut nota de 6, deci nu puteam eșua.

M-am adresat la Inspectoratul Școlar și am depus o contestație.

În timpul acestei proceduri, o colegă din altă instituție mi-a sunat și mi-a confirmat că și ea a primit 5.50 și că pe foaia ei era indicată o oră greșită pentru corectare, ceea ce confirma o eroare a platformei.

Convingerea mea că sistemul are defecțiuni s-a întărit când am verificat propria foaie, care menționa ora 8:47, deși proba a început la ora 9. O profesoară de matematică mi-a explicat anterior că orice abatere de câțiva milimetri la scanare poate altera rezultatul, ceea ce inițial nu credem. Acasă, după publicarea subiectelor, am bifat răspunsurile exact cum le-am marcat.

La itemul 18, după o analiză atentă, am stabilit că răspunsul corect este A, deci am bifat această variantă.

Este clar că a existat o eroare tehnică, a declarat profesoara pentru presa de specialitate.

Când a redepus cererea, profesoara a specificat exact defecțiunea legată de răspunsul greșit înregistrat de platformă. Conform procedurii vechi, comisia era obligată să rescaneze lucrarea în original și să o recalibreze. Regulamentul inițial, emis pe 28 septembrie 2026, preciza clar că pentru soluționarea contestațiilor se utilizează și foaia de concurs originală: Nota obținută poate fi contestată în termen de 24 de ore de la comunicarea rezultatelor.

Contestațiile se depun la Comisia de organizare și se rezolvă de comisia de soluționare, pe baza foii de concurs scanate, a foii originale și, după caz, a înregistrării audio-video.

Totuși, Ministerul Educației a modificat această procedură în timpul concursului, imediat după prima probă, pe 15 octombrie, cu doar cinci zile înainte de a doua probă, cea de legislație.

Este de menționat că ministerul nu a anunțat public această modificare, care a fost transmisă inspectoratelor școlare abia pe 16 octombrie, într-o zi de vineri.

Pentru că nu i s-a permis accesul la lucrarea originală și nu a putut dovedi acuzațiile înainte de proba următoare, programată pentru 20 octombrie, profesoara a cerut o ordonanță președințială pentru a fi lăsată să participe la proba scrisă până la clarificarea erorii. Din documentele judecătorești reiese că reclamanta a solicitat obligarea Inspectoratului Școlar Județean Dâmbovița și Comisiei de organizare să-i permită participarea la proba din 20 octombrie 2026 și să depună urgent la dosar foaia fizică originală din proba din 13 octombrie, pentru verificare vizuală directă.

Inspectoratul a argumentat că procesul de corectare pe platforma digitală este securizat și automatizat, eliminând decizia arbitrară a unei singure persoane. A mai subliniat că admiterea unei candidate nepromovate la probele superioare ar încălca drepturile celorlalți candidați care au trecut concursul legal.

Reclamanta a subliniat urgența situației, având în vedere că proba următoare era marți, 20 octombrie, și că lipsa măsurii cerute ar fi însemnat eliminarea definitivă fără posibilitate de remediere. Totuși, Tribunalul din Dâmbovița a respins cererea, considerând că nu a fost dovedită existența unor îndoieli serioase asupra legalității procedurii. În plus, când lucrarea a fost scanată, profesoara a semnat un document prin care a acceptat implicit veridicitatea versiunii digitalizate.

Instanța a reținut că discrepanța de ore indicată pe fișa de corectare este probabil rezultatul unei setări incorecte a sistemului informatic, o problemă care nu răstoarnă prezumția de legalitate a evaluării.

Tribunalul a considerat cererea de ordonanță președințială neîntemeiată și a respins-o, inclusiv capătul subsidiar al solicitării.