Ministerul Educației a transmis profesorilor un ghid pentru utilizarea inteligenței artificiale în școli
Materialul trimis școlilor nu este ceea ce crezi!
Într-o mișcare destinată a moderniza modul în care cadrele didactice abordează noile tehnologii, Ministerul Educației a pus la dispoziția unităților școlare un manual practic care detaliază modalitățile de integrare a inteligenței artificiale în procesul didactic. Acest document, cunoscut sub titlul „Ghidul de utilizare a Inteligenței Artificiale în școli”, ediția din 2026, a fost oficial comunicat instituțiilor de învățământ, marcând un pas semnificativ în adoptarea digitală a sistemului educațional românesc.
Anunțarea acestui material a avut loc pe data de 20 octombrie, când Mihai Dimian, care ocupa atunci funcția de ministru, a publicat vestea pe rețeaua socială Facebook.
Documentul subliniază faptul că algoritmi și modelele de AI pot fi folosite de profesori pentru a-și structura lecțiile, pentru a crea fișe de lucru personalizate conform nivelului de pregătire al elevilor, dar și pentru a genera exemple concrete sau pentru a oferi feedback instantaneu. Totuși, punctul central al recomandărilor este că aceste instrumente tehnologice trebuie să acționeze ca un sprijin pentru procesul de asimilare a cunoștințelor, fără ca, în niciun caz, să substituiască efortul intelectual propriu al copiilor.
Manuelul propus include o serie de exemple concrete de activități destinate cadrelor didactice, oferind, de asemenea, linii directoare pentru directorii de școli și instrumente specifice care permit identificarea riscurilor inerente utilizării tehnologiei. Elaborarea acestui ghid a fost realizată de o echipă formată din opt specialiști în domeniul educației și al pedagogiei digitale, în cadrul proiectului denumit „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală”.
Finanțarea a provenit din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar publicația a văzut lumina zilei în luna iunie a anului 2026, fiind editată de către Asociația Edu Apps și publicată de Presa Universitară Clujeană.
Un principiu fundamental susținut de autori este acela că inițiativa și decizia privind implementarea inteligenței artificiale revin exclusiv profesorului. Procesul de integrare trebuie să pornească din obiectivele de învățare definite pentru grupă, nu din capacitatea tehologică a instrumentelor disponibile. Autorii subliniază cu fermitate că „pedagogia este mai importantă decât tehnologia”, insistând asupra faptului că AI-ul trebuie să rămână un simplu mijloc auxiliar, nu un scop în sine.
Este relevant de menționat că acest material transmis recent școlilor nu este, de fapt, documentul normativ oficial pe care Ministerul Educației și Cercetării se angajase anterior să îl elaboreze. Pe 17 noiembrie 2025, Cătălin Vișan, care la acea dată era consilierul ministrului Educației, declarase public că, într-un interval maxim de o lună, ministerul va supune consultării publice un ghid dedicat utilizării inteligenței artificiale în mediul școlar.
La aproximativ un an distanță de această declarație, Cătălin Vișan continuă să dețină poziția de consilier, de data aceasta sub conducerea lui Mihai Dimian, dar documentul promisiunii inițiale nu a fost încă publicat.
O secțiune importantă a ghidului abordează întrebarea referitoare la momentele în care utilizarea inteligenței artificiale de către elevi ar trebui restricționată sau chiar oprită. Recomandările sugerează limitarea sau interdicția totală a accesului la AI în situațiile în care profesorii doresc să verifice cunoștințele individuale ale elevilor sau competențele dobândite personal.
Se fac referiri explicite la examenelor, testelor scrise și eseurilor de evaluare, cazuri în care implicarea tehnologiei poate denatura autenticitatea muncii elevului.
În contrast, elevilor li se permite să folosească instrumentele de AI pentru a obține explicații suplimentare, pentru a găsi exemple ilustrative sau pentru a genera idei noi, cu condiția ca rezultatul final să reflecte clar Autorii specifică că aceste limite nu constituie reguli rigide sau statice, ci mai degrabă orientări pedagogice flexibile.
Acestea necesită adaptare în funcție de vârsta elevilor, de disciplina predată și de obiectivele specifice activității școlare.
Printre elementele practice incluse se numără ghiduri pentru elaborarea fișelor de lucru diferențiate și sarcinilor structurate în două etape.
O parte semnificativă din document este dedicată modului în care profesorii pot folosi AI-ul pentru pregătirea materialelor didactice.
Se oferă un mini-tutorial care explică cum se poate elabora o fișă de lucru diferențiată cu asistența inteligenței artificiale, permițând adaptarea activităților la diverse niveluri de pregătire ale elevilor.
Un alt instrument util este sarcina de lucru structurată „în două etape”, care facilitează integrarea AI-ului într-un cadru de învățare organizat.
Ghidul țintește profesorii și conducerea!
Accentul cade și pe cultivarea abilității elevilor de a verifica informațiile generate de mașini.
Profesorii sunt încurajați să antreneze copiii în analiza critică a O altă secțiune dedicată riscurilor explorează pericolul ca elevii să deleghe inteligenței artificiale activități intelectuale pe care ar trebui să le execute singuri.
Pentru a ajuta profesorii să identifice aceste dificultăți, autorii includ o fișă de observare la clasă, denumită „Cinci semnale ale dependenței cognitive”. Problema centrală este că tehnologia poate deveni contraproductivă atunci când elevul nu mai practică independent competențele pe care ar trebui să le dezvolte.
De aceea, se recomandă introducerea graduală a inteligenței artificiale în activitățile educaționale, prin experimentare controlată și prin evaluarea constantă a beneficiilor reale pentru procesul de învățare.
Ghidul se adresează nu doar profesorilor, ci și conducerii școlilor, oferind directorilor o listă cu 15 criterii pentru evaluarea unei platforme adaptive bazate pe inteligență artificială. De asemenea, se include o listă de verificare și un calendar de implementare structurat pe șase luni și șase pași concreți.
Sunt propuse și cinci situații specifice care pot fi discutate în cadrul consiliului profesoral, pentru a facilita analiza problemelor practice și etice legate de utilizarea AI.
Pentru comunicarea cu părinții, autorii furnizează un suport pentru organizarea unei ședințe dedicate tehnologiei, iar consilierilor școlari li se oferă un instrument de conversație pentru a aborda temerile familiilor privind utilizarea acestor tehnologii.
Documentul conține, de asemenea, o schemă care detaliază cele patru niveluri de risc asociate sistemelor de inteligență artificială, precum și un model pentru inventarierea instrumentelor AI utilizate într-o școală.
Deși a fost distribuit de Ministerul Educației, acest document nu este un act normativ, ci o publicație realizată de specialiști în cadrul unui proiect finanțat prin PNRR. Autorii menționează că principiile prezentate sunt orientative și trebuie adaptate la contextul educațional specific.
Astfel, recomandările privind limitarea AI la evaluări sau utilizarea sa în pregătirea lecțiilor nu creează, prin ele însele, obligații sau interdicții generale pentru toate școlile din țară.
Ghidul a fost conceput de o echipă formată din Cătălin Glava, Ciprian Ceobanu, Olimpius Istrate, Iuliana Zsoldos-Marchiș, Imre Pentek, Ciprian Fartușnic, Liviu Constandache și Rareș Fartușnic. Proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală” a fost implementat de Asociația Edu Apps în perioada 2024-2026, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și casele corpului didactic din 11 județe.
Conform informațiilor din publicație, proiectul a vizat formarea și mentorarea a peste 15.000 de profesori din învățământul preuniversitar de stat.
Se remarcă faptul că autorii declară explicit că au folosit ei înșiși instrumente de inteligență artificială generativă pentru documentarea și redactarea ghidului. Acestea au fost utilizate pentru căutarea și sintetizarea literaturii de specialitate, pentru restructurarea tematică și pentru corectura tipografică.
Ei precizează că informațiile generate au fost verificate prin raportare la sursele originale și că își asumă responsabilitatea editorială pentru întregul conținut.
Materialul include 14 instrumente practice de lucru destinate profesorilor, directorilor și consilierilor școlari, alături de un glosar de termeni specifici utilizării inteligenței artificiale în educație. Pentru accesare, este disponibilă descărcarea versiunii PDF a ediției 2026, intitulată „Ghid de utilizare a intelligenței artificiale în școli – E-book Edu Apps 2026”.