Ministrul Educației: Jumătate dintre elevi nu stăpânesc matematica și româna

De ce cifrele par alarmante

Mihai Dimian, ministru interimar al Educației, a trasat un tablou sumbru în cadrul unui interviu acordat Radio Iași. Datele din Evaluarea Națională indică o realitate îngrijorătoare: aproximativ jumătate dintre tinerii din România nu au competențe solide în matematică și limba română.

Dimian a explicat că performanțele slabe la testele internaționale PISA nu sunt un fenomen izolat, ci reflectă o problemă structurală. Cifra de 50% pare șocantă la prima vedere, dar devine logică dacă analizăm coerența cu rezultatele din 2024. Testarea PISA din 2025 a viza absolvenții clasei a VIII-a din anul precedent. La Evaluarea Națională din 2024, 30% dintre elevi au obținut note sub 5 la matematică. La acestea se adaugă încă aproximativ 20% de elevi care fie nu s-au prezentat la examene, fie nu au finalizat cursurile clasei a VIII-a, dintre care o parte a fost reînscriși în clasa a IX-a și au fost incluși în proba PISA.

Cauzele deficitului de pregătire

Această suprapunere explică similaritatea rezultatelor, deși cele două instrumente de măsurare evaluează aspecte distincte. Principiul fundamental rămâne neschimbat: înainte de a putea aplica o cunoaștere, trebuie mai întâi să o stăpânești. Dacă vorbim despre matematică, unde aproximativ jumătate dintre elevi întâmpină dificultăți, sau despre limba și literatura română, situația este similară. Dimian a precizat că o categorie mai redusă dintre cei care posedă cunoștințe teoretice nu reușesc să le aplique corect. Prin urmare, este necesară o intervenție dublă: asupra bazei de cunoștințe generale și asupra competențelor practice, precum și asupra capacității de utilizare a acestora în contextul muncii, o problemă care necesită abordare la fiecare nivel educațional.

Adaptarea programelor și rolul profesorilor

Provocarea majoră identificată de ministrul interimar este lipsa stăpânirii materialelor școlare de către elevi. Această deficiență provine din diverse factori: unii elevi nu participă efectiv la procesul instructiv-didactic, având un număr ridicat de absențe; alții nu manifestă motivația necesară pentru învățare; iar o parte sunt motivați, dar se confruntă cu dificultăți specifice din cauza lipsei unui număr adecvat de cadre didactice în anumite zone geografice, aspect care impune o soluționare urgentă. Astfel, multiple cauze converg spre o pregătire insuficientă a elevilor, generând ulterior probleme majore în aplicarea noțiunilor învățate în viața reală.

Volumul de ore și logica sistemului

În ceea ce privește structura programelor școlare, Dimian a subliniat necesitatea unei adaptări mai fine. Revizuirea poate fi efectuată în limita a 15% din conținutul curent, permițând integrarea unor exerciții practice orientate spre realitate și viitor. Digitalizarea trebuie accelerată, implicând elevii în zone de testare digitală, pentru a-i obișnui cu instrumentele moderne. Totodată, s-a referit la rolul critic al profesorilor, menționând că în cazul disciplinelor unde media generală este de 5 la Evaluarea Națională, este necesară creșterea exigenței. Această cerință sporită va motiva elevii să învețe mai profund, un efort care trebuie susținut și de familiile acestora.

Un alt aspect esențial discutat de oficial este volumul total de timp dedicat învățării. Conform raportului OECD, perioada de școlarizare de 9 ani, în care elevul primește informații și este testat la final, totalizează în România 6.000 de ore. În acest context, Dimian a criticat logica actuală a sistemului, citând exemplul în care elevii care obțin media de 5 la clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a la matematică, ajung să primească note de 2 sau 3 la Evaluarea Națională. De asemenea, a semnalat o problemă structurală în organizarea activităților remediale: ele sunt frecvent frecventate de elevii care au deja calificative bune, în detrimentul celor care au cu adevărat nevoie de sprijin pedagogic pentru a-și consolida bazele. Această abordare inversă reduce eficiența eforturilor de remediere și perpetuează inegalitățile în nivelul de pregătire al absolvenților.