Ministrul Educației marchează Ziua Educației cu poza copilului său, uitând de Ziua Mondială a Profesorului

Cine a intervenit public și a transmis un mesaj clar?

Pe data de 5 octombrie, care la nivel internațional este consacrată în mod exclusiv profesoratului, ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a ales să salute „Ziua Educației”. Această decizie a fost făcută publică printr-o postare pe rețeaua de socializare Facebook, în care liderul executivului sectorului învățământ a ilustrat mesajul cu o imagine a propriului fiu, capturat în timp ce citește o carte despre Albert Einstein.

Deși textul transmis de Dimian se adresează direct copiilor, cadrelor didactice și părinților, acesta omite complet faptul că această zi specifică este marcată global pentru a onora statutul și contribuția profesorilor.

UNESCO a stabilit oficial data de 5 octombrie ca fiind „World Teachers’ Day”, o sărbătoare anuală menită să celebreze toți educatorii din întreaga lume.

Reacția corporației profesionale nu a întârziat. În secțiunea de comentarii a postării ministeriale, numeroase cadre didactice au semnalat discrepanța dintre denumirea folosită de șeful ministerului și realitatea calendaristică internațională.

Ele au subliniat că 5 octombrie corespunde Zilei Mondiale a Profesorilor, în timp ce Ziua Internațională a Educației cade pe 24 ianuarie. În fața acestor observații, Mihai Dimian a recunoscut că este conștient de distincția dintre cele două evenimente.

Totuși, el a atribuit utilizarea termenului „Ziua Educației” în contextul românesc procesului de negociere al sindicatelor, care au cerut o zi liberă în cadrul contractului colectiv de muncă.

Pentru a susține această teză, ministrul a atașat o captură de ecran a documentului respectiv, în care data de 5 octombrie apare etichetată ca „Ziua Mondială a Educației”.

Mesajul complet publicat de Mihai Dimian suna astfel: „De Ziua Educației, vă doresc cât mai mulți copii care să deschidă o carte din curiozitate, cât mai mulți profesori care să le încurajeze întrebările și cât mai mulți părinți care să le păstreze vie dorința de a descoperi lumea. Pentru că, înainte de calificative și note, educația poate începe cu un copil care vrea să afle «Cine a fost Albert Einstein?». Și continuă cu întrebarea: «Ce pot deveni eu?» La mulți ani tuturor celor care fac posibil acest drum!”. Postarea a fost marcată cu hashtag-ul „#Ziua_Educației”.

Printre cei care au intervenit public s-a numărat profesoara Mihaela Popa, care a transmis un mesaj clar: „La mulți ani, nouă, profesorilor! Azi e Ziua Mondială a Profesorului, nu a Educației. UNESCO ne-a dăruit o Zi în semn de prețuire maximă pentru munca pe care o depunem. Ziua internațională a Educației este pe 24 ianuarie.” „Dragă Mihaela Popa, eu știu, dar așa ați negociat pentru ziua liberă de astăzi:”, urmat de fragmentul din contractul colectiv de muncă.

Similar, profesorul Petruț Rizea i-a scris: „E ziua Profesorului, stimate domn ministru.” Dimian a replicat cu aceeași argumentație, atașând din nou același fragment documentar, indicând că denumirea provine din negocierile sindicale pentru obținerea zilei libere.

Analizând explicația oferită de șeful ministerului, se poate observa o nuanță ciudată.

Ce înseamnă istoric și instituțional al 5 octombrie?

Prin a pune pe seama profesorilor greșeala din actele normative sau contractele elaborate de propria instituție, Dimian pare să le reproșeze acestora formularea incorectă, fără a aduce argumente proprii pentru corectarea ei.

Este remarcabil faptul că, în efortul său de a fi corect, ministrul nu explică de ce aceeași denumire eronată este utilizată chiar în Ordinul nr. 3.194/2026, care reglementează structura anului școlar 2026-2027.

În acest act normativ, emis de Ministerul Educației și Cercetării, data de 5 octombrie este denumită „Ziua internațională a educației”.

Articolul 3 al acestui ordin precizează explicit: „În ziua de 5 octombrie – Ziua internațională a educației și în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.” Ordinul nr. 3.194/2026 a fost semnat în februarie 2026, perioadă în care funcția de ministru interimar era ocupată de premierul Ilie Bolojan, înainte ca Mihai Dimian să preia conducerea departamentului pe 3 martie. Deși actul a fost emis anterior mandatului său, el rămâne în vigoare și guvernează anul școlar actual.

Dimian nu ridică nicio obiecție împotriva predecesorului său, Ilie Bolojan, pentru utilizarea unei formulări incorecte într-un document oficial care are impact administrativ concret asupra întregii populații de elevi și profesori din sistemul preuniversitar.

Contextul istoric și instituțional al datei de 5 octombrie este clar definit de UNESCO. Organizația a instituit în 1994 celebrarea anuală a „World Teachers’ Day”. Această zi marchează aniversarea adoptării, în 1966, a Recomandării comune UNESCO/OIM privind statutul profesorilor. Acest document fundamental stabilește repere esențiale privind drepturile și responsabilitățile cadrelor didactice, precum și aspecte legate de formare, recrutare, condițiile de muncă și de predare. UNESCO specifică că această zi este organizată anual pe 5 octombrie pentru a celebra toți profesorii din glob.

Pentru anul 2026, semnificația evenimentului este amplificată de faptul că se împlinesc 60 de ani de la Recomandarea UNESCO/OIM din 1966.

Tema aleasă pentru această ediție este „Standing with teachers: 60 years of protecting the profession, advancing its status and shaping our futures”.

UNESCO subliniază că focusul este pus pe protejarea și îmbunătățirea statutului profesiei didactice, accentuând aspecte precum recunoașterea socială, autonomia profesională, nivelul salariilor, volumul de sarcini de lucru și condițiile de mediu.

Separat de Ziua Mondială a Profesorilor, Organizația Națiunilor Unite a stabilit oficial „International Day of Education”, adică Ziua Internațională a Educației, pentru data de 24 ianuarie. Adunarea Generală a ONU a proclamat această dată prin Rezoluția 73/25, adoptată în decembrie 2018, cu scopul de a evidenția rolul crucial al educației în promovarea păcii și dezvoltării globale.

Astfel, confuzia generată de autoritățile române se bazează pe suprapunerea a două evenimente distincte, având fiecare proprie istorie și justificare instituțională.