Organizațiile române din Ucraina cer protecție pentru școlile cu predare în limba română

Ce spun membrii comunității române din Ucraina?

În data de 8 octombrie 2026, la ora 20:31, articolul a fost postat pe Digi24 în Google Discover. Traseul acțiunii inițiate de trei organizații ale comunității române din Ucraina vizează autoritățile din București, solicitând o intervenție de urgență alături de conducerea de la Kiev.

Motivul este un proiect de lege, pe care aceste grupuri îl consideră capabil să afecteze negativ școlile care predau în limba română.

Memoriul depus către președintele Nicușor Dan și către ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, solicită garanții pentru menținerea învățământului în limba maternă și pentru protejarea identității românești în Ucraina. În plus, se adresează și președinților Comisiilor pentru românii de pretutindeni din cele două Camere ale Parlamentului, Cristina Dumitrescu și Mircea Roșca, precum și președinților Comisiilor de politică externă din Senat și Camera Deputaților, Titus Corlăţean și Hajdu Gabor.

Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia Dacia, Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuţi și Asociaţia Naţional-Culturală Basarabia a Românilor din regiunea Odesa au atras atenția asupra unui proiect de lege înregistrat de Rada de la Kiev, care, conform lor, poate perturba grav învățământul în limba română în comunitățile românești din Ucraina.

Mulți membri ai comunității române din Ucraina au analizat proiectul inițial și modul în care a fost înregistrat în Rada Supremă. Am ajuns la concluzia că, deși proiectul conține unele prevederi utilitare, rămân probleme semnificative pentru păstrarea școlilor și a învățământului în limba română, care trebuie corectate în forma actuală.

Ne îngrijorează faptul că dreptul la educație în limba maternă nu poate fi exercitat în mod practic și că legislația ucraineană trebuie să ofere garanțiile necesare pentru menținerea școlilor, limbii și identității noastre, în totală concordanță cu obligațiile asumate de Ucraina, se citează în memoriu.

Inițiatorii subliniază că dreptul la educație în limba maternă este garantat de Constituția Ucrainei. Articolul 53 alineatul (4) asigură dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale la educație în limba maternă, iar articolul 22 alineatul (3) interzice restrângerea conținutului și volumului drepturilor și libertăților prin adoptarea unor legi noi sau modificarea celor existente.

În același sens, Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina din 1997 reafirmă dreptul persoanelor aparținând minorității române de a fi instruită în limba maternă în un număr necesar de școli și instituții de stat, luând în calcul răspândirea geografică a minorității.

Ce înseamnă aceste noi prevederi pentru noi?

Pentru noi, aceste prevederi înseamnă că dreptul la educație în limba română nu poate fi redus la existența unor clase sau la studierea limbii române ca materie, ci trebuie să fie asigurat printr-o rețea de școli și instituții în care această educație să poată fi desfășurată în întregime.

Acest demers se lansează într-un moment în care Comisia pentru educație, știință și inovare a Radei Supreme a analizat deja, pe 6 octombrie, proiectul de lege și a recomandat în unanimitate Parlamentului ucrainean adoptarea lui în primă lectură și în ansamblu.

În acest context, cele trei asociații solicită autorităților române să intervină de urgență alături de oficialii ucraineni pentru:

1. Menținerea și garantarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română, ca formă firească de exercitare a dreptului la educație în limba maternă, prin revenirea la soluțiile legislative existente înainte de anul 2017, așa cum a fost susținută și Comisia de la Veneția în avizele sale referitoare la legislația educațională din Ucraina.

2. Garantarea dreptului copiilor români de a primi educație în limba română până la finalul învățământului liceal și profesional, la fel cum se bucură populațiile băștinașe.

3. Eliminarea formulărilor care permit ca limba română să fie folosită în educație doar alături de limba de stat, fără a clarifica în mod explicit care este limba principală de predare.

Aceste cereri reflectă o preocupare profundă pentru conservarea identității culturale și pentru asigurarea unui sistem educațional robust, care să ofere comunității române din Ucraina posibilitatea de a-și păstra limba și tradițiile în contextul unei schimbări legislative semnificative.