Părinții și inteligența artificială: cum influențează acasă învățământul

Cum influențează părinții era AI?

Părinții sunt factori cheie în modul în care tinerii interacționează cu tehnologiile de ultimă generație în mediul familial, iar această dinamică se reflectă direct în sala de clasă. Deși literatura de specialitate începe să ofere perspective detaliate privind integrarea inteligenței artificiale în instituțiile de învățământ, informațiile despre atitudinea și comportamentul părinților rămân fragmentare și insuficiente.

Câteva studii disponibile indică faptul că utilizarea acestor tehnologii este semnificativ mai răspândită în rândul minorilor decât în cel al adulților.

Ce rol joacă tinerii și părinții în utilizarea AI?

Conform analizei „Prieten sau dușman?”, publicată recent de Comisia Europeană, România se numără printre cele patru state membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat încă politici clare pentru integrarea inteligenței artificiale în curriculumul școlar.

Portalul Edupedu. ro a documentat extensiv semnalele transmise de acest raport oficial european, subliniind în special faptul că România se află în această categorie.

Documentul european examinează, de asemenea, poziția specifică a părinților, recunoscând influența lor majoră asupra formării obiceiurilor de utilizare a inteligenței artificiale generative (genAI) de către elevi. Autorii raportează existența unui decalaj critic în ceea ce privește baza empirică, adică lipsa unor date și studii solide, într-un context în care este foarte probabil ca părinții să fie în urmă cu o generație față de copiii lor în stăpânirea și utilizarea zilnică a acestor instrumente.

Ce diferențe există între generații?

Analiza Comisiei Europene constată că nu s-au identificat până în prezent date suficiente care să ofere o imagine clară a diferențelor de utilizare între părinți și copii.

Cu toate acestea, statisticile Eurostat din anul 2025 relevă un contrast remarcabil: aproape două treimi, respectiv 63,8%, dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani din spațiul UE au folosit instrumente de genAI, comparativ cu un procent mult mai scăzut, de doar 39%, în cazul categoriei de vârstă 34-44 de ani, formată tocmai din persoanele ale căror copii sunt în prezent la școală.

Ce spun statisticile Eurostat 2025?

Analiza citată se bazează și pe alte surse de date și cercetări care evidențiază impactul educației primite de părinți asupra atitudinii lor față de noile tehnologii. Un studiu calitativ realizat în Hong Kong, care a inclus în eșantion 160 de părinți ai elevilor de școală primară, a demonstrat că cei care au avut o formare academică mai solidă dispun de un nivel mai ridicat de cunoștințe despre AI și manifestă atitudini mai pozitive față de aceste instrumente, ceea ce poate exercita o influență benefică asupra modului în care copiii utilizează tehnologia.

Datele Eurostat susțin această corelație, arătând că persoanele din Uniunea Europeană cu un nivel educațional solid sunt de trei ori mai entuziaste în privința adopției AI decât cele cu o educație limitată, diferența fiind de 56% față de 19%.

Cum afectează educația părinților?

Raportul „Prieten sau dușman?” al Comisiei Europene descrie și o serie de avantaje pe care AI le poate aduce în facilitarea implicării părinților în procesul educativ al copiilor. Modelele tradiționale de inteligență artificială pot susține această implicare, dacă sunt utilizate pentru a promova un rol mai activ al părinților în viața școlară, un aspect încă rar întâlnit în practica din școli.

De exemplu, aceste tehnologii pot fi folosite pentru a colecta date privind performanța academică sau comportamentul elevului, facilitând astfel un dialog mai substantat între profesori și părinți.

Ce avantaje aduce AI implicarea părinților?

Același tip de modele AI poate sprijini și implicarea părinților din medii social-economice dezavantajate în comunitatea școlară, ajutându-i să parcurgă mai ușor aspectele administrative complexe.

În plus, genAI poate ajuta părinții să își dezvolte abilități de comunicare și implicare în relația cu copiii, fără a înlocui sprijinul emoțional natural pe care părinții îl oferă.

Cu toate acestea, un studiu din 2025, desfășurat în Estonia, Polonia și Norvegia, indică o tendință contrară a așteptărilor comune: părinții copiilor cu vârste cuprinse între 9 și 16 ani tind să încurajeze folosirea AI pentru temele școlare, impunând restricții foarte puțin frecvente asupra activităților considerate problematică. Mai puțin de 30% dintre copiii interogați au perceput limite impuse de părinți în ceea ce privește activități precum sumarizarea sau explicarea unor texte lungi sau redactarea de eseuri pentru școală.

Ce concluzii oferă studiile estoniene, poloneze și norvegiene?

Chiar mai puțin de 10% au raportat restricții părintești legate de crearea de „deep fakes”, discutarea problemelor personale de sănătate sau exprimarea propriilor îngrijorări prin intermediul chatboturilor.

În fața acestor date, raportul Comisiei insistă asupra necesității unei abordări echilibrate, care să asigure atât libertatea de explorare a tinerilor, cât și protecția împotriva utilizărilor abuzive.