Parlamentul European a amânat cu trei ani regulile pentru emisiile de metan

Cât a crescut termenul față de propunerea Comisiei?

Politicianul a subliniat că această manevră parlamentară va oferi o perioadă de respiro pentru companiile care extrag petrol și gaze atât din teritoriul României, cât și din restul statelor membre ale Uniunii Europene.

Conform declarațiilor făcute publice, textul legislativ a trecut cu 341 de voturi favorabile. Este important de menționat că această prelungire a termenelor este cu doi ani mai mare decât varianta inițială propusă de Executivul comunitar, adică Comisia Europeană. În plus, prin eforturi comune cu colegii din grupul Partidul Popular European (PPE), Virgil Popescu a reușit să includă în textul final o clauză de revizuire specifică.

Această prevedere obligă instituțiile de la Bruxelles să elibereze, până la data de 1 iulie 2029, un raport detaliat.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, reprezentantul PNL a celebrat victoria, afirmând că amendamentul său a fost aprobat și că s-a obținut suplimentar mecanismul de revizuire.

El a specificat că raportul Comisiei Europene, care va completa evaluarea generală prevăzută la articolul 36, va trebui să fie depus în termenul stabilit.

Una dintre cele mai semnificative ajustări afectează direct importatorii de țiței, gaze naturale și cărbune.

Acești actori economici vor dispune de un termen limită extins, respectiv 31 mai 2031, pentru a dovedi că contractele de livrare încheiate sau renovate începând cu 4 august 2024 respectă standardele de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de metan, echivalente cu cele aplicabile în spațiul UE.

Același deadline se aplică și pentru raportarea măsurilor luate pentru adaptarea contractelor anterioare.

De asemenea, primul raport privind intensitatea emisiilor de metan va fi dus la termenul de 5 august 2031, în loc de data inițială de 5 august 2029.

Ce se întâmplă cu obligațiile legale?

Această reglementare este valabilă atât pentru producătorii, cât și pentru importatorii din blocul comunitar.

Operatorii din industria petrolieră și gazoasă din Europa vor beneficia, de asemenea, de încă trei ani pentru a transmite rapoartele verificate referitoare la volumul de metan emis. Termenul limită va fi februarie 2030 pentru activele exploatate direct de către acești operatori, iar pentru celelalte active, care nu sunt gestionate direct de ei, termenul este august 2031.

Virgil Popescu a explicat importanța acestui amânament, subliniind că este crucial nu doar pentru România, ci pentru întreaga Uniune.

Aplicarea cerințelor noi trebuie să fie aliniată cu realitățile de pe teren, luând în calcul costurile implicate și capacitatea firmelor de a realiza investițiile necesare fără a-și pierde poziția pe piață.

pentru România? Impactul financiar pentru sectorul energetic românesc este considerabil, în special datorită existenței unui număr mare de sonde vechi. Multe dintre acestea nu mai sunt în funcțiune, dar procesul de evaluare și supraveghere a emisiilor ar putea genera cheltuieli mari.

Virgil Popescu a oferit date concrete: România deține peste 50.000 de sonde de petrol și gaze, dintre care aproximativ 43.000 nu mai sunt utilizate. Monitorizarea acestor active inactivate implică costuri semnificative.

Dacă calendarul de aplicare nu este realist, aceste cheltuieli suplimentare pot afecta competitivitatea producătorilor autohtoni și capacitatea lor de a finanța proiectele majore de investiții deja în curs de desfășurare.

Fostul ministru al Energiei a mai precisat că amânarea nu echivalează cu abandonarea obiectivelor de reducere a poluării cu metan, ci doar reia programul de punere în aplicare a normelor. Se impune necesitatea unor ținte ecologice clare, dar și a unor termene care să permită industriei să se adapteze, să investească și să își mențină avantajul concurențial.

Prin susținerea acestei prelungiri, s-a urmărit un echilibru între responsabilitatea față de mediu, siguranța energetică și protecția capacității de producție din România și din întreaga Uniune Europeană.