Prețurile de consum în România: cum a crescut viața în zece ani

Tarifele energetice au suferit o transformare radicală!

Analiza detaliată a Institutului Național de Statistică (INS) privind dinamica prețurilor la bunuri și servicii din România acoperă o perioadă de aproape un deceniu, oferind o imagine clară asupra modului în care a evoluat puterea de cumpărare a locuitorilor. Documentul, intitulat „Radiografia prețurilor de consum: o privire asupra inflației pe termen lung”, a fost prezentat recent public de către Tudorel Andrei, conducătorul instituției statistice naționale.

Datele relevă o schimbare semnificativă a nivelului de trai: în august 2026, costurile medii ale consumului erau cu 1,8 ori superioare față de media din 2017.

Traseul inflaționist urmat în acest interval indică faptul că presiunea asupra bugetelor familiilor s-a intensificat major după 2021. Punctul culminant al creșterilor de prețuri a fost atins în 2023, când rata anuală a inflației a ajuns la o valoare record de 13,8% pentru perioada analizată.

Deși indicatorii lunari ai prețurilor de consum tind, de obicei, să rămână sub pragul de 1%, cu excepții rare în era post-pandemică, cumularea acestor mici variații lunare generează, pe termen lung, efecte majore asupra costului total al vieții.

Tudorel Andrei a subliniat importanța de a nu judeca doar diferențele punctuale de la o lună la alta, ci și impactul agregat al acestora asupra economiei familiale.

Un factor crucial care a accelerat ritmul inflației în ultima perioadă a fost liberalizarea pieței energetice, combinată cu majorarea accizelor, măsuri implementate în vara anului 2025. Aceste schimbări structurale au făcut ca percepția creșterilor de prețuri să fie mai puțin vizibilă prin simpla analiză a ratei lunare, deși acumularea lor duce la valori globale ridicate.

Efectele au fost imediate și vizibile în statisticile recente: rata inflației lunare a sărit de la 0,45% în iunie, la 2,68% în iulie, menținându-se la 2,10% în august.

Pe plan anual, la aceeași dată, rata a urcat de la 5,7% la 9,9%, confirmând tendința ascendentă persistentă.

Liberalizarea pieței energetice a accelerat inflația!

Sectorul energetic a suferit o transformare radicală a tarifelor. În 2017, costul curentului electric se situa între 0,16 și 0,18 lei pe kilowatt-oră.

După liberalizarea completă din 2025, prețurile actuale oscilează între 1,0 și 1,5 lei/kWh, ceea ce înseamnă o majorare de până la nouă ori comparativ cu perioada de acum aproape zece ani.

Această disparitate afectează direct facturile lunare ale consumatorilor, făcând energia electrică unul dintre cele mai mari posturi de cheltuială.

Situația se repetă similar în domeniul asigurărilor obligatorii pentru vehicule (RCA). În 2017, reglementările guvernamentale impuneau un plafon temporar strict pentru tarife.

Astfel, șoferii cu vârsta peste 30 de ani plăteau maximum 450 de lei anual pentru poliță, în timp ce tinerii sub 30 de ani aveau un plafon de 650 de lei.

Aceste limite au dispărut odată cu modificările ulterioare, contribuind la o creștere a costurilor în acest segment esențial al bugetului auto.

Studiul INS arată cum aceste ajustări de piață și de politică fiscală au modelat pe termen lung realitatea economică a românilor, transformând radical structura cheltuielilor de consum din 2017 până în prezent.