Război nuclear și AI: riscurile care ne amenință până în 2100

Ce pericole ne așteaptă?

O comisie de 35 de specialiști de la The Lancet a publicat un raport care aruncă o lumină dură asupra viitorului. Identifică riscurile majore care ne pot șterge de pe fața pământului până în 2100. Printre amenințările cu cel mai mare potențial distructiv se numără utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale – care ar putea facilita dezvoltarea de arme biologice – și un eventual conflict nuclear. Un astfel de război nu ar fi doar o catastrofă imediată. Ar declanșa o criză alimentară globală de proporții, generând un deznodământ fatal pentru specia umană. Deși probabilitatea concretizării acestor scenarii extreme este considerată scăzută, experții insistă asupra necesității unei vigilente constante.

Analiza a luat în considerare sute de potențiale pericole, din care au fost selectate 17 prioritare pentru perioada 2025–2100, pe baza datelor istorice și a modelelor de risc. Pe lângă cele două amenințări apocaliptice, lista include probleme cronice și sisteme de sănătate suprasolicitate: poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția infantilă, schimbările climatice, conflictele convenționale, reducerea asistenței internaționale, consumul excesiv de alcool și hipertensiunea arterială. De asemenea, inegalitatea veniturilor, nivelul educațional scăzut, pandemiile, obezitatea, tulburările de sănătate mintală, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă completează tabloul pericolelor identificate.

Cât de grav este impactul?

Impactul acestor factori a fost cuantificat prin calculul anilor de viață sănătoasă pierduți din cauza deceselor premature, bolilor sau dizabilităților. Datele arată că menținerea creșterii temperaturii globale la aproximativ 1,8 grade Celsius, în loc de a permite o creștere până la 4,4 grade, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă. O altă consecință gravă ar putea proveni din diminuarea ajutorului internațional destinat sănătății. O scădere accentuată sau o prăbușire a acestor resurse ar duce la o pierdere de până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă până în 2100, din care aproape 70% ar fi suportată de populația din Africa subsahariană.

Ce se poate face acum?

Autorii subliniază că aceste amenințări nu acționează izolat, ci se pot amplifica reciproc, creând un efect cascada. De aceea, se recomandă consolidarea sistemelor de sănătate, investiții masive în inovații tehnologice și o monitorizare riguroasă a riscurilor emergente. Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Indicatori și Evaluare în Sănătate al Universității din Washington, a avertizat că deciziile luate acum de lideri vor determina sănătatea generației viitoare, citat de The Guardian.

Ibrahim Abubakar, profesor de epidemiologie la University College London, a clarificat că raportul nu are intenția de a induce panică publică. Scopul său este de a oferi factorilor de decizie informații precise despre riscurile care pot fi mitigate prin politici publice eficiente. Pentru a rămâne relevantă în fața unui peisaj în continuă schimbare, această evaluare va fi actualizată anual, integrând date noi și identificând eventuale amenințări care vor apărea în viitor.