Războiul din Iran a costat Europa peste 100 de miliarde de euro

Comisarul a menționat că a transmis un mesaj clar omologului său de la Washington, precum și opiniei publice

Conflictul militar din Iran a impus consumatorilor de energie electrică și termică din spațiul Uniunii Europene o factură care a depășit suma de 100 de miliarde de euro. Acest impact financiar masiv a fost evidențiat marți de Dan Jorgensen, comisarul european responsabil cu dosierul energetic, care a subliniat gravitatea consecințelor bugetare pentru cetățenii blocului comunitar.

La o reuniune a miniștrilor energiei din UE, desfășurată la Dublin, Jorgensen a explicat că dependența excesivă de surse energetice provenite din alte zone geografice a demonstrat o nesustenabilitate structurală. „Faptul că plătim această sumă colosală ne arată cât de vulnerabili suntem atunci când ne bazăm pe importuri externe”, a susținut oficialul european, conform informațiilor transmise de agenția de presă dpa.

Contextul actual este marcat și de o creștere recentă a cotațiilor pentru combustibilii lichizi, respectiv benzină și motorină. Această dinamică a determinat președintele Statelor Unite, Donald Trump, să evalueze posibilitatea suspendării exporturilor de motorină din teritoriul american. O astfel de mișcare ar genera valuri de șoc în Europa, țară care se numără printre principalele destinații ale produselor petroliere americane. Jorgensen a insistat că, în perioade de tensiune globală, un flux liber de energie este esențial pentru ambele părți, fie ele SUA sau Europa.

Comisarul a menționat că a transmis un mesaj clar omologului său de la Washington, precum și opiniei publice, subliniind importanța continuităii livrărilor. El a exprimat satisfacția sa pentru faptul că Chris Wright, secretarul american pentru energie, a respins ideea unei interdicții totale la export.

Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a intervenit, de asemenea, în dezbatere, precizând că instituția pe care o conduce oferă suport consultativ partenerilor globali, inclusiv SUA, în gestionarea piețelor de motorină și benzină. Birol a avertizat că Europa se află într-o poziție extrem de expusă, posibil cea mai vulnerabilă din lume, datorită volumului imens de motorină importată, în timp ce se apropie sezonul rece, perioada de consum maxim. Referitor la utilizarea rezervelor strategice, Birol a notat că AIE monitorizează atent fluctuațiile de pe piețele de produse rafinate.

Dan Jorgensen a profitat de ocazie pentru a face trimitere la o legislație aflată în curs de negociere între statele membre și Parlamentul European. Scopul acestui act normativ este reducerea consumului de combustibili fosili și accelerarea procesului de electrificare. „Trebuie să substituim moleculele poluante și costisitoare, importate din exterior, cu energie generată local, prin intermediul electronilor verzi”, a concluzionat comisarul, citat de Agerpres.

Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra expunerii directe a Europei în acest scenariu

Analiza detaliată a impactului unei eventuale interdicții americane asupra prețurilor din România a fost oferită de Dumitru Chisăliță, expert în energie. El a explicat că Statele Unite livrează anual aproximativ 1,4-1,6 milioane de barili pe zi de distilate petroliere, categoria dominată de motorină. Acest volum reprezintă un pilier major pe care piața mondială nu îl poate elimina ușor. Având în vedere că cererea globală de diesel se situează la nivelul de 30 de milioane de barili pe zi, exporturile americane constituie aproximativ 5% din total. Deși procentul pare modest, într-o piață tensionată, prețul este stabilit de ultimii barili disponibili, pentru care importatorii intră în competiție. AIE identifică motorina ca fiind punctul critic al pieței petroliere, în contextul scăderii ofertei din Orientul Mijlociu și Rusia, alături de presiunile exercitate asupra capacităților de rafinare.

Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra expunerii directe a Europei în acest scenariu. Datele arată că livrările din SUA către continent s-au redus de la circa 540.000 de barili pe zi, la începutul lunii august, la aproximativ 350.000 de barili pe zi, spre finalul lunii. În iulie, importurile totale de motorină ale Europei erau de aproximativ 1,56 milioane de barili pe zi. Raportând cele 350.000 de barili la această bază, se obține o pondere de aproximativ 22%, un factor semnificativ pentru echilibrul regional.

În ceea ce privește creșterea prețurilor la pompă în România, expertul AEI subliniază că o interdicție americană nu implică dispariția imediată a motorinii din consum. Comercianții vor căuta alternative, iar rafinăriile vor încerca să compenseze deficitul. Provocarea majoră este determinarea prețului de achiziție. Când mai mulți cumpărători licitează pentru aceleași cargouri, costul crește înainte ca o penurie fizică să se manifeste la pompă. Într-un scenariu în care interdicția este totală și se menține timp de câteva luni, se estimează o majorare suplimentară a prețului motorinei în Europa cu aproximativ 0,10-0,25 euro pe litru, comparativ cu situația în care SUA continuă exporturile, independent de alte creșteri ale țițeiului cauzate de blocarea Strâmtoării Hormuz, a Strâmtoării Bab el-Mandeb sau de reducerea capacității de rafinare a Rusiei.

Conform analizelor AEI, pentru România, scenariul central prevede o creștere a cotației en-gros cu 15-35 dolari pe baril. Utilizând un curs de schimb rotunjit de 4,5 lei pentru dolar și transferând acest cost în prețul final cu TVA, calculul indică o majorare de aproximativ 0,51-1,20 lei pe litru. Aceste valori sunt ipoteze de scenariu, nu o prognoză oficială sau o scumpire deja materializată. La data de 26 septembrie 2026, prețul motorinei standard se situa în intervalul de 10,95-11,05 lei pe litru, variabil în funcție de sursa de monitorizare și de stația de alimentare. Pornind de la acest nivel, atingerea pragului de 11,50 lei pe litru înseamnă o diferență de încă aproximativ 55 de bani. Dacă ar fi anunțată o interdicție totală și cotațiile europene ar reacționa, acest prag ar putea fi atins într-un interval de una până la două săptămâni.

Pragul de 12,20 lei pe litru necesită o creștere de aproximativ 1,25 lei și ar putea fi atins în trei până la șase săptămâni, însă doar dacă restricția persistă, oferta alternativă rămâne insuficientă și majorarea la nivel en-gros se transmite integral la pompă. Al doilea prag nu este inevitabil, notează Dumitru Chisăliță.

Președintele AEI subliniază că riscul principal nu constă în dispariția fizică a motorinii din benzinării în următoarele zile. Riscul real este ca Europa să poată achiziționa motorină doar la prețuri tot mai mari, iar economia României, aflată deja în a treisprezecea criză din cadrul „Policrizii”, să suporte un nou șoc de costuri. Dacă interdicția rămâne doar o propunere, nu există un termen justificat pentru atingerea pragurilor de 11,50 sau 12,20 lei din cauza ei. Dacă devine realitate, timpul de reacție a pieței se va măsura în săptămâni, nu în ani.