Sectorul 1
Politica

România, lovită de valul patru al pandemiei, iar rivalii politici formează coaliția PNL-PSD-UDMR

Alina Stoian 23.10.2026

Apogeul a fost demiterea lui Stelian Ion!

Coaliția formată din PNL, PSD și UDMR a reușit să pună capăt unei perioade instabile, în contextul în care România era lovită de valul patru al epidemiei de coronavirus, o fază caracterizată prin răspândirea rapidă a variantei Delta. Această alianță politică neașteptată a fost consolidată în Parlament pe 25 noiembrie 2021, printr-un vot de încredere acordat Guvernului condus de Nicolae Ciucă, care a strâns 318 voturi pentru și a înregistrat 126 voturi împotrivă.

Evenimentele din 2021 au fost marcate de o suprapunere complexă între crize: una sanitară, determinată de evoluția alarmantă a pandemiei, și una politică, declanșată de destrămarea coaliției precedente și urmată de o serie de eșecuri în formarea unui nou executiv.

Informarea corectă și rapidă a cetățenilor a devenit o prioritate absolută, în timp ce sistemul sanitar era testat la limite, iar clasa politică își pierdea treptat credibilitatea în fața populației.

Punctul de plecare al tumultului politic a fost începutul anului 2021, când România era guvernată de o alianță formată din PNL, USR PLUS și UDMR, structură rezultată din alegerile parlamentare din decembrie 2020. Florin Cîțu, reprezentant al Partidului Național Liberal, ocupase funcția de prim-ministru încă de la finalul anului anterior, bazându-se pe un acord tripartit pentru menținerea majorității. Totuși, fricțiunile dintre parteneri s-au intensificat pe măsură ce vara se apropia, cu scandalul legat de programul de investiții Anghel Saligny în prim-plan.

Această inițiativă, menită să finanțeze proiecte de infrastructură la nivel local, a generat dispute aprinse, USR PLUS contestând modul în care premierul administra fondurile și invocat lipsa unor garanții clare privind cheltuirea banilor publici.

Dan Barna declara atunci: Am depus moțiunea de cenzură. Credem că în momentul în care PNL va propune un nou premier coaliția va putea să continue. Săptămâna viitoare ne vom depune demisiile.

Florin Cîțu nu mai are sprijinul politic al lui USR PLUS. Parlamentul va decide. noi vom merge în opoziție dacă Guvernul nu o să cadă.

Dacă moțiunea trece, noi ne vom așeza la discuții cu PNL și UDMR.

La 7 septembrie, miniștrii USR PLUS și-au depus oficial demisiile, lăsând Executivul fără majoritatea inițială. Deși moțiunea depusă de USR PLUS și AUR a fost blocată, criza s-a perpetuat, cu PSD pregătindu-și propria ofensivă.

Moțiunea de cenzură inițiată de social-democrați a fost dezbătută și supusă votului pe 5 octombrie 2021, fiind adoptată cu 281 de voturi pentru. Acest rezultat, unul dintre cele mai clare voturi de neîncredere din istoria recentă a României, a dus la căderea Guvernului Cîțu.

Se specificat că Guvernul demis poate îndeplini doar acte necesare administrării treburilor publice, fără a promova politici noi, până la învestirea unui nou cabinet.

De asemenea, se preciza că dacă votul de încredere nu era acordat în termen de 60 de zile de la prima solicitare și erau respinse cel puțin două solicitări de învestitură, președintele Klaus Iohannis putea dizolva parlamentul.

PNL și PSD au format o coaliție!

În timpul negocierilor politice, care s-au întins pe mai multe săptămâni, presiunea asupra sistemului sanitar s-a acutizat, România confruntându-se simultan cu agravarea pandemiei și cu o creștere semnificativă a numărului de infectări și decese. După demiterea Guvernului Cîțu, președintele Klaus Iohannis a demarat consultările cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou șef de Guvern. Prima încercare, cu Dacian Cioloș, desemnat pe 11 octombrie 2021, a eșuat, propunerea sa pentru un executiv minoritar neobținând votul de încredere. Ulterior, Iohannis l-a numit pe Nicolae Ciucă, general în rezervă și reprezentant al PNL, pentru funcția de premier.

Nici această primă variantă de guvernare minoritară nu s-a concretizat, ceea ce a forțat PNL să negocieze cu PSD, un rival tradițional în disputele electorale și politice.

Acordul a implicat compromisuri majore, incluzând negocierea programului, distribuirea ministerelor și conducerea celor două Camere ale Parlamentului.

Un element crucial a fost rotația prim-ministrilor: Nicolae Ciucă urma să conducă Guvernul în prima etapă, iar funcția urma să revină ulterior unui reprezentant al PSD.

Pe 25 noiembrie 2021, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului condus de Nicolae Ciucă, susținut de PNL, PSD, UDMR și minorități naționale. Cabinetul a fost votat cu 318 voturi pentru și 126 împotrivă, punând capăt unei crize politice care a durat aproape trei luni. Nicolae Ciucă a mulțumit pentru încredere, spunând: Doresc să vă mulțumesc tuturor celor care ne-au acordat votul de încredere. De asemenea, mulțumesc și celor care nu ni l-au acordat.

Cred că este foarte important să știți că am înțeles că ne-am asumat o Formarea acestei coaliții a reprezentat o schimbare majoră în politica românească, PNL și PSD, rivali tradiționali, ajungând să împartă puterea pentru a depăși crizele suprapuse.

Din punct de vedere epidemiologic, anul 2021 a fost dominat de trecerea de la valul de primăvară la criza provocată de varianta Delta. La începutul anului, România resimțea încă efectele valurilor din toamna și iarna anterioare.

În februarie și martie, numărul infectărilor a crescut din nou, conturând al treilea val al pandemiei.

Situația s-a agravat în martie și aprilie, când spitalele s-au confruntat cu un număr tot mai mare de pacienți cu forme grave, secțiile de terapie intensivă fiind supuse unei presiuni considerabile, iar numărul de decese crescând zilnic.

Deși campania de vaccinare era în desfășurare, imunizarea populației avansa mai lent decât sperau autoritățile. În lunile de vară, numărul infectărilor a scăzut considerabil, autoritățile introducând măsuri de relaxare, inclusiv extinderea numărului de participanți la evenimente private și redeschiderea târgurilor. Totuși, nivelul vaccinării rămânea o problemă, iar varianta Delta, identificată inițial în India, se răspândea rapid, având o capacitate de transmitere mai mare decât variantele predominante anterior.

La începutul lui septembrie, semnele unui nou val deveniseră evidente.

Valul patru, asociat în principal cu varianta Delta, a fost cea mai gravă perioadă a pandemiei din România în 2021, marcând apogeul crizei sanitare în contextul instabilității politice.