România printre primele 10 beneficii ale capitalului privat mobilizat de Banca Mondială

România printre primele 10 beneficii?

Într-un context de creștere economică globală și de tensiuni geopolitice, România s-a impus ca una dintre primele zece națiuni care au profitat de fonduri private aduse în sprijinul dezvoltării în cadrul Grupului Băncii Mondiale. Această realizare face parte dintr-un efort mai amplu, în care instituția a reușit să mobilizeze un record de 112 miliarde de dolari din sectorul privat în exercițiul financiar încheiat în iunie, în timp ce fondurile proprii ale băncii însumează 123 miliarde, totalizând 235 miliarde de dolari.

În anul precedent, Banca Mondială reușise să atragă aproximativ 69 miliarde de dolari din capitalul privat. Acest an, cifra a crescut la peste trei ori, ajungând la 112 miliarde de dolari – un pas semnificativ sub conducerea recentă a lui Ajay Banga, fost director general al Mastercard.

Record de 112 miliarde de dolari?

Se subliniază că acest volum reprezintă o investiție majoră în infrastructură și proiecte de dezvoltare, fiind una dintre cele mai mari alocări private din istorie pentru această instituție.

Printre cele zece țări care au beneficiat de această mobilizare se numără și România, alături de Brazilia, India, Turcia, Nigeria, Argentina, Africa de Sud, Bangladesh, Mexic și Chile. Conform informațiilor furnizate de News. ro, România a reușit să atragă o sumă considerabilă, contribuind la creșterea capitalului mobilizat în regiune.

Majoritatea creșterii capitalului privat s-a concentrat în țările cu venituri medii-superioare, cum ar fi Argentina și India, care au atras aproximativ 50 miliarde de dolari. În continuare, 37 miliarde de dolari au fost direcționate către economiile cu venituri medii-inferioare, inclusiv Bangladesh și Angola.

România printre topul națiunilor?

Totuși, țările cu venituri reduse au primit doar aproximativ 3 miliarde de dolari, evidențiind provocările persistente în accesarea finanțării private în aceste zone. Banga a menționat că „în țările mai mici, această creștere nu a fost suficientă și există provocări”.

La nivel continental, America Latină și Caraibele au atras cea mai mare sumă de capital privat mobilizat de Banca Mondială, de 36,3 miliarde de dolari. Europa și Asia Centrală au beneficiat de 21,3 miliarde de dolari, în timp ce Asia de Sud a primit 19,2 miliarde de dolari.

Capital privat pe categorii de venit?

Africa a fost înscrisă cu 22 miliarde de dolari, demonstrând un interes crescut pentru investițiile private în aceste regiuni.

Banga a subliniat importanța utilizării tuturor surselor de finanțare disponibile, în contextul reducerilor semnificative ale ajutorului bilateral oficial pentru dezvoltare din partea țărilor occidentale.

Viitorul mobilizării capitalului privat?

El anticipează o creștere suplimentară a investițiilor private în anii următori, susținută de extinderea garanțiilor împotriva riscurilor politice oferite de Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor, de promovarea finanțărilor în monede locale și de reforme de reglementare pentru atragerea investitorilor străini.

În această săptămână, Banca Mondială își anunță inițiativele pentru facilitarea accesului la capital privat pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii. Aceste măsuri vizează să crească disponibilitatea fondurilor în economiile emergente, contribuind la dezvoltarea durabilă și la reducerea inegalităților economice.

Războiul și asistența de urgență?

În paralel cu mobilizarea capitalului privat, Banca Mondială discută cu 30–40 de țări despre acordarea de asistență financiară de urgență pentru a face față creșterii prețurilor energiei și altor șocuri economice provocate de războiul din Orientul Mijlociu. Într-un interviu acordat Reuters, președintele instituției, Ajay Banga, a subliniat că economiile în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni tot mai mari, generate de scumpirea motorinei și îngrășămintelor, de dobânzile ridicate și de perspectiva unui fenomen climatic El Niño de intensitate excepțională.

Aceste declarații au fost făcute înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, programate în această săptămână.

Banga a menționat că economia mondială a demonstrat până acum o reziliență relativ ridicată, susținută inclusiv de investițiile masive în inteligența artificială și de ajustările cererii și ofertei de petrol.

Perspective pe termen scurt și lung?

Această reziliență explică de ce relativ puține țări au solicitat acces la fondul inițial de urgență de 25 de miliarde de dolari, pus la dispoziție de Banca Mondială după izbucnirea războiului, la sfârșitul lunii februarie.

Banca Mondială anticipează că necesarul de finanțare ar putea crește în lunile următoare. „Există presiuni și cred că, în următoarele luni, mai multe țări ar putea solicita o parte din primele 50–60 de miliarde de dolari”, a spus Banga.