România, printre ultimele din Uniune, la competențele de bază
România se clasează în coada UE la competențe fundamentale!
România se clasează în coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește stăpânirea competențelor fundamentale, conform unei analize profunde realizate de Comisia Europeană, bazată pe datele recente din testarea internațională PISA 2025. Această evaluare subliniază o distanțare alarmantă a blocului comunitar față de țelurile strategice fixate pentru orizontul anului 2030, referitoare la nivelul de pregătire în domeniile matematicii, capacităților de lectură și înțelegerii fenomenelor științifice.
Datele prezentate în documentul oficial evidențiază faptul că performanța medie a elevilor din statele membre este semnificativ inferioară celor înregistrate de competitorii majori din Asia sau America de Nord.
În acest context general defavorabil, România ocupă poziții extrem de slabe la aproape toți indicatorii luați în considerare, variind de la calitatea cunoștințelor de bază până la parametrii care măsoară echitatea sistemului educațional.
Analiza oficială a Comisiei Europene, intitulată „EU PISA 2025”, scoate în evidență o tendință îngrijorătoare: Uniunea se îndepărtează cu pași mari de obiectivul său de a reduce numărul elevilor care se încadrează în categoria rezultatelor slabe, definite sub pragul minim de alfabetizare funcțională. Tâmpla stabilită pentru fiecare dintre cele trei arii de competență – matematică, citire și științe – presupunea ca până în 2030, procentul acestor elevi să nu depășească 15%.
Totodată, un alt țel strategic viza atingerea unui prag de cel puțin 12% dintre elevii cu vârsta de 15 ani care să obțină performanțe ridicate în toate cele trei domenii, tot până la termenul limită de 2030.
Deși testarea PISA 2025 nu confirmă explicit relații de cauzalitate directă între diversele transformări societale sau tehnologice și scăderea scorurilor, autoritățile europene au identificat o serie de ipoteze explicative pentru declinul generalizat observat în majoritatea statelor membre, cu excepția notabilă a Slovaciei.
În detaliu, statisticile relevă că ponderea elevilor de 15 ani care au obținut rezultate foarte slabe, situându-se astfel în zona analfabetismului funcțional, a crescut drastic, îndepărtându-se de ținta de 15% fixată pentru 2030. La ultima ediție a PISA, 33,9% dintre tinerii europeni s-au plasat în această categorie la matematică, 31,3% la citire și 25,9% la științe.
Aceste valori sunt cu mult superioare celor înregistrate cu un deceniu în urmă, indicând o deteriorare clară: o creștere de 11,6 puncte procentuale la matematică, 11,3 puncte la citire și 4,8 puncte la științe.
Dintre toate statele membre, doar Estonia a reușit să atingă obiectivul Uniunii la o singură disciplină, respectiv științele, în timp ce niciun stat nu a reușit să onoreze ținta pentru 2030 la citire sau la matematică.
Pentru România, situația este particular de gravă. Sistemul nostru educațional se află în topul listei negative a Uniunii Europene la majoritatea indicatorilor PISA. Pe planul competențelor, România înregistrează a treia cea mai ridicată rată a elevilor cu rezultate slabe la științe, fiind depășită doar de Cipru și Bulgaria. La citire, țara noastră ocupă locul al patrulea în clasamentul negativ, după Cipru, Bulgaria și Malta, iar la matematică, este pe poziția a treia, în urma Bulgariei și a Ciprului.
Concret, peste 45% dintre elevii români au obținut scoruri sub nivelul de bază în toate cele trei discipline. Mai precis, 52% dintre tinerii români de 15 ani au performanțe insuficiente la matematică, 46% la științe și 48% la citire.
Aceste cifre, provenite direct din raportul EU PISA 2025, arată că România a depășit pragul de 50% la analfabetismul funcțional la matematică și se apropie rapid de acest nivel critic și la citire.
Comparând performanțele Uniunii Europene cu cele ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ale altor mari puteri economice, noua analiză a Comisiei arată că rata elevilor cu rezultate sub nivelul de bază este, în medie, mai mare în UE decât în oricare altă grupă de țări participante, cu o singură excepție: Statele Unite ale Americii, în cazul competențelor de matematică. Simultan, capacitatea de a atinge performanțe de vârf este în scădere constantă în blocul comunitar. La disciplina științe, rata medie a scăzut cu 0,7 puncte procentuale în ultimii zece ani. Scăderile sunt mai pronunțate la citire, cu o reducere de 3,8 puncte procentuale, și la matematică, cu o diminuare de 2,8 puncte procentuale.
În privința țintei de 12% elevi cu rezultate de top, nicio țară nu atinge acest standard la științe, deși Estonia (11,3%) și Finlanda (11%) se apropie considerabil. România se situează în coada clasamentului european la acest capitol, cu sub 2% dintre elevi care demonstrează o performanță excelentă; doar Grecia prezintă un rezultat inferior.
Disparitățile dintre țările UE sunt foarte mari!
La citire, situația este similară, nicio țară neapropiindu-se de ținta europeană de 12%, iar Estonia, Suedia și Irlanda sunt singurele state care depășesc 8%. România ocupă ultimul loc, cu aproximativ 1% din totalul elevilor. La matematică, doar Estonia (13,3%) și Olanda (12,8%) îndeplinesc criteriul de 12% pentru rezultate de top.
România se află pe penultima poziție din coada clasamentului (înaintea Greciei, Bulgariei, Ciprului și Spaniei), cu doar 4% dintre elevi care obțin o performanță remarcabilă.
La acest nivel de excelență, Comisia Europeană observă că UE înregistrează, în medie, rezultate inferioare atât celor ale mediei OCDE, cât și celor ale altor economii avansate participante la evaluare, precum Singapore, Japonia, Coreea de Sud, SUA, Marea Britanie sau Canada. Raportul subliniază importanța combaterii inechităților ca factor crucial. Analiza arată că nivelul de competențe este puternic condiționat de contextul socio-economic al elevilor.
Diferența dintre rezultatele slabe ale elevilor din medii favorizate și cele ale celor dezavantajate a rămas stabilă, la circa 30 de puncte procentuale, între edițiile PISA 2022 și 2025.
Documentul mai precizează că este de circa patru ori mai probabil ca un elev dintr-un mediu dezavantajat să aibă rezultate sub pragul de bază la științe, comparativ cu un coleg avantajat.
De asemenea, probabilitatea ca un elev din mediul favorizat să obțină rezultate de top este de opt ori mai mare decât pentru un elev din mediul defavorizat.
Cu toate acestea, disparitățile între țările din UE sunt foarte mari. Dacă în Estonia diferența la științe între elevi avantajați și dezavantajați este de doar 12 puncte procentuale, în România această lacună ajunge la 52%. Pentru elevii din medii defavorizate, rata celor aflați în situație de analfabetism funcțional la științe este de 69,8% în România, cea mai ridicată din toată Uniunea, conform datelor oficiale.
Documentul „EU PISA 2025” explorează și posibilele cauze ale acestui declin. Declinul a debutat la nivel OCDE în deceniul anterior și s-a accentuat la PISA 2022, în timpul pandemiei de Covid-19. Deși datele nu stabilesc legături de cauzalitate stricte, analiza sugerează că scăderea rezultatelor din 2025 este asociată cu mai mulți factori identici în majoritatea țărilor. Printre aceștia se numără tehnologiile digitale care distrag atenția în timpul lecțiilor; 30,5% dintre elevii europeni afirmă că utilizarea instrumentelor digitale la orele de știință le reduce concentrarea frecvent.
Dovezile existente corelează folosirea nestructurată a dispozitivelor digitale cu o performanță redusă la învățare.
De asemenea, scăderea marcată a rezultatelor la citire sugerează o migrație spre lectura digitală, inclusiv prin obiceiuri precum parcurgerea rapidă a textelor și navigarea pe rețelele sociale, care erodează capacitatea de a analiza texte complexe. Un alt factor este utilizarea instrumentelor de inteligență artificială fără o abordare critică.
Cercetările recente indică faptul că, deși AI-ul generativ poate îmbunătăți rezultatele, utilizarea sa excesivă pentru a evita efortul intelectual constituie un risc pentru dezvoltarea cognitivă și Lipsa implicării părinților și a familiei, esențială pentru succesul academic, joacă, de asemenea, un rol important.
PISA 2025 relevă o asociere puternică între sprijinul familial și performanța elevilor, iar datele arată o scădere a percepției sprijinului din partea familiei între 2022 și 2025.
Deși această scădere este prezentă și în România, ea este mai mică decât în alte state, iar procentul elevilor care se declară sprijiniți de familia rămâne considerabil peste media europeană.
Deficitul de profesori este un alt element care poate amplifica problemele de învățare în toate cele trei domenii. România se numără printre țările UE (alături de Danemarca, Cipru, Finlanda și Bulgaria) unde această problemă este raportată cel mai puțin de directorii de școli.