România și aliații europeni obțin protejarea fondurilor de dezvoltare în noul buget al Uniunii

Lupta e și pentru modurile de finanțare a bugetului!

Procesul de elaborare a cadrului financiar pe termen lung al Uniunii Europene intră într-o fază critică, marcată de tensiuni acute între statele membre care împart continentul în două tabere opuse. Președinția rotativă deținută de Irlanda a pus pe masă, în data de 10 octombrie, un text de negociere complex, cunoscut în jargonul instituțional ca „Nego-box”.

Acest document propune o reducere semnificativă a cheltuielilor, situând economia europeană într-un context în care țările contribuatoare nete cer austeritate, iar cele din Est și Sudul continentului, printre care se numără și România, luptă pentru păstrarea fluxurilor financiare destinate agriculturii și dezvoltării regionale.

Punctul central al acestei noi oferte negociabile constă într-o tăiere totală de 159 de miliarde de euro față de varianta inițială propusă de Comisia Europeană. Această diminuare, care echivalează cu o scădere de aproximativ 8% a bugetului, a fost concepută pentru a echilibra interesele divergente ale celor 27 de state. Strategia irlandeză a vizat protejarea liniilor bugetare considerate vitale de guvernele din Europa Centrală și de Est, în detrimentul noilor priorități strategice. Astfel, fondurile alocate coeziunii și politicii agricole au rămas intacte, o mișcare care a fost interpretată ca o concesie majoră către grupul informal denumit „Prietenii Coeziunii”, o alianță formată din 17 țări care au insistat asupra menținerii instrumentelor de reducere a disparităților sociale și economice.

Detaliile tehnice ale propunerii relevă o concentrare a reducerilor pe sectoarele percepute ca fiind mai puțin esențiale pentru stabilitatea socială a statelor beneficiare. Cea mai dură măsură a vizat fondurile de competitivitate economică, de unde au fost retrase 75 de miliarde de euro. Această decizie afectează direct planurile Bruxelles-ului de a stimula industria, cercetarea și inovația, domenii în care Uniunea Europeană se confruntă cu o concurență tot mai agresivă din partea SUA și Chinei.

Alte 38 de miliarde de euro au fost eliminate din bugetul dedicat ajutorului extern și dezvoltării, impactând programele de sprijin pentru statele partenere și vecine. În plus, cheltuielile administrative ale instituțiilor europene vor fi reduse cu încă 10 miliarde de euro.

O altă noutate notabilă este eliminarea rezervei financiare de urgență, cunoscută sub denumirea de „EU Facility cushion”, un mecanism care permitea Comisiei să mobilizeze resurse suplimentare în caz de crize neprevăzute.

Deși protejarea fondurilor de coeziune și a Politicii Agricole Comune (CAP) a fost o victorie diplomatică pentru România și alte state din est, decizia nu este lipsită de consecințe majore. Aceste rubrici reprezintă jumătate din total! Aceste două rubrici reprezintă, împreună, aproximativ jumătate din totalul bugetului UE.

Pentru București, miza este enormă, deoarece fondurile de coeziune sunt sursa principală de finanțare pentru modernizarea infrastructurii, extinderea rețelelor de apă și canalizare, proiectele de mediu și dezvoltarea comunităților locale.

Simultan, CAP garantează subvențiile pentru fermieri și susține programele de dezvoltare rurală, piloni fundamentali pentru economia multor regiuni românești.

Reacția imediată din partea taberei statelor nordice și vestice, cunoscute ca „clubul austriac” sau statele contribuatoare nete, a fost una de scepticism profund.

Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia au considerat că economiile propuse sunt insuficiente, cerând reducerea bugetului cu câteva sute de milioane sau chiar miliarde de euro, într-un efort de a aduce cheltuielile la un nivel sustenabil.

Un diplomat european, citat de publicația POLITICO, a descris propunerea irlandeză ca o dezamăgire, criticând faptul că documentul favorizează politicile secolului trecut în detrimentul pregătirii Uniunii pentru provocările secolului XXI.

Avertismentul a fost clar: „Avem nevoie urgent de mai mult realism financiar și de mai puțin «La La Land» financiar”, susținând că actuala ofertă nu poate servi ca bază pentru un acord.

Lupta nu se duce doar pentru cheltuieli, ci și pentru modurile de finanțare a bugetului

Lupta nu se duce doar pentru cheltuieli, ci și pentru modurile de finanțare a bugetului. Bruxelles-ul caută alternative la dependența exclusivă de contribuțiile naționale, păstrând în mare parte pachetul de cinci resurse proprii noi propus anul trecut de Comisie. Aceste măsuri ar genera aproximativ 66 de miliarde de euro, incluzând o contribuție specifică pentru marile corporații (CORE) și redistribuirea veniturilor din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii de carbon (ETS).

Deși mecanismele sunt tehnice, ele stârnesc opoziția unor guverne îngrijorate de impactul fiscal și economic.

Pentru a atenua rezistența, Irlanda sugerează o introducere graduală a anumitor contribuții ETS pentru statele mai puțin dezvoltate și o creștere a veniturilor din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, taxând importurile poluante.

Franța a mers mai departe, solicitând includerea unor taxe noi asupra giganților digitali, operatorilor de jocuri de noroc online și companiilor din sectorul criptomonedelor, o idee susținută și de Parlamentul European. António Costa va încerca să medieze? Președintele Consiliului European, António Costa, va încerca în cursul săptămânii viitoare să identifice un pachet de resurse proprii capabil să satisfacă toate guvernele.

În paralel cu negocierile la Bruxelles, România și-a definit clar poziția sa strategică.

Președintele Nicușor Dan a convocat vineri, 9 octombrie, o ședință de lucru cu membrii Guvernului, experți tehnici din ministere și reprezentantul permanent al României pe lângă UE.

Administrația Prezidențială a transmis mesajul conform căruia Bucureștiul va pleda pentru un buget ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru politica de coeziune și cea agricolă.

Pe lângă aceste cerințe clasice, România a adaugat o nouă prioritate: creșterea finanțărilor pentru capacitatea de apărare europeană, cu o atenție specifică acordată Flancului Estic și spațiului strategic al Mării Negre.

Contextul financiar al acestor negocieri este complex, fiind influențat de datoriile acumulate în timpul pandemiei de COVID-19. Propunerea inițială a Comisiei Europenne viză un buget de aproape două trilioane de euro, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii. Din această sumă uriașă, circa 168 de miliarde de euro erau dedicate exclusiv serviciului datoriei asociate programelor de redresare post-pandemică. Pentru statele care contribuie cu sume mari la bugetul UE, aceste obligații constituie un argument puternic în favoarea limitării cheltuielilor discreteționale.

În schimb, statele beneficiare susțin că o reducere excesivă a bugetului ar compromite dezvoltarea economică, investițiile publice și capacitatea Uniunii de a Agenda imediată prevede ca ambasadorii celor 27 de state membre să Această analiză pregătește terenul pentru summitul Consiliului European din 15-16 octombrie, de la Bruxelles.

Liderii europeni își doresc să ajungă la un acord politic până la sfârșitul anului 2026.

Termenul este strict, deoarece orice întârziere ar complica procesul legislativ în fața alegerilor programate în 2027 în mai multe state membre, inclusiv Franța, Polonia și Italia. Procesul rămâne unul fragil, deoarece fiecare stat membru deține dreptul de veto, putând bloca adoptarea bugetului dacă nu sunt îndeplinite interesele sale naționale.

Tensiunea dintre dorința de austeritate a statelor bogate și necesitatea investițiilor în statele periferice definește pe deplin jocul diplomatic de la Bruxelles, cu România plasată ferm în tabăra celor care cer protecția fondurilor structurale.