Rusia afirmă că 40% dintre străinii care luptă pentru Ucraina sunt latino-americani
Recrutarea masivă din America Latină?
Cetăţenii latino-americani reprezintă 40% dintre combatanții străini care luptă în rândurile armatei ucrainene, au afirmat joi autorităţile ruse.
Originea mercenarilor s-a schimbat drastic.
Deşi iniţial erau polonezi, baltici, britanici şi americani, acum probabil mai mult de 40% dintre cei aflaţi în avangardă provin din ţări latino-americane, a declarat ambasadorul special al Ministerului de Externe al Rusiei, Rodion Miroşnik, conform EFE și Agerpres.
Potrivit lui Miroşnik, citat de agenţia TASS, în rândurile ucrainene luptă acum peste 16.000 de „voluntari”.
„Aceşti voluntari sunt mercenari străini deoarece nu sunt acolo pentru a lupta pentru independenţa şi suveranitatea Ucrainei, ci pentru a câştiga bani sau a dobândi experienţă militară”, a spus el.
Rodion Miroşnik a adăugat că, în prezent, este vorba de 16.000 de persoane, dar între 30.000 şi 40.000 de persoane „au trecut prin rândurile lor”.
Debate asupra statutului legal?
Guvernul Columbiei a solicitat în urmă cu câteva săptămâni Rusiei şi Ucrainei să oprească recrutarea cetăţenilor săi pentru război şi a cerut returnarea acestora.
Analiza declarațiilor oficiale sugerează o transformare semnificativă a profilului demografic al forței militare ucrainene. Trecerea de la un flux predominant european la unul dominat de cetățeni latino-americani indică o intensificare a eforturilor de recrutare în regiuni unde presiunea economică și atractivitatea salariilor de război joacă un rol crucial.
Experți militari notează că această schimbare nu este doar cantitativă, ci și strategică, reflectând o adaptare la pierderile anterioare și necesitatea de a menține capacitatea de luptă.
Prezența masivă a columbienilor, brazilienilor și mexicanilor a generat deja tensiuni diplomatice minore, guvernele din zona Americii Latine monitorizând îndeaproape statutul juridic al cetățenilor lor dispuși să se angajeze în conflictul din Europa de Est.
Termenul de „mercenari” folosit de Moscova nu este neutru din punct de vedere juridic, având implicații directe asupra tratamentului prizonierilor de război. Conform Convenției de la Geneva, mercenarii nu beneficiază de protecție completă a prizonierilor de război, ceea ce ar putea duce la un tratament diferit în cazul capturării.
Kievul a respins repetat această terminologie, susținând că majoritatea străinilor luptă ca parte a unităților de voluntari sau a legiunii internaționale, având drepturi similare cu cele ale soldaților ucraineni.
Această dispută terminologică ascunde o realitate complexă: o armată care integrează rapid forțe externe pentru a compensa deficitul de personal, creând o structură militară tot mai diversificată etnic și lingvistic, cu provocări logistice și de coeziune proprii.