Senatorul Daniel Zamfir vrea discuții cu elevii despre uniforma obligatorie

Oare s-a schimbat tonul față de CNE?

Senatorul PSD Daniel-Cătălin Zamfir, inițiatorul propunerii legislative care vizează instituirea caracterului obligatoriu al uniformelor în unitățile de învățământ preuniversitar de stat, a adoptat o abordare mult mai conciliantă în ziua mobilizării tinerilor, datată 28 septembrie. După ce în zilele anterioare fusese remarcat prin tonul aspru și etichetările politice ale oponenților, parlamentarul a anunțat, luni, în cadrul unui interviu acordat la Radio România Actualități, disponibilitatea sa de a dialoga direct cu reprezentanții Consiliului Național al Elevilor (CNE), inclusiv în intervalul weekendului, cu scopul de a rafina textul normativ.

Această nuanțare a discursului survine imediat după ce, vineri, Zamfir had invocat conceptul de „neomarxism” pentru a critica rezistența față de inițiativă, iar sâmbătă îl calificase pe CNE ca fiind doar „un grup de elevi care s-au adunat în numitul Consiliul Național al Elevilor”.

Declarațiile recente ale senatorului au fost emise tocmai în ziua în care elevii care se opun adoptării acestui cod vestimentar au fost încurajați de propria structură reprezentativă, CNE, să participe la orele de curs purtând haine de culoare neagră, într-un gest voluntar de protest simbolic. „Aș dori să transmit tuturor tinerilor că, sub nicio formă, această reglementare nu este o矛a împotriva lor și sunt deschis, în cursul acestei săptămâni, să purcăm o conversație comună, astfel încât legea să devină mai bună”, a afirmat Daniel Zamfir în emisiunea radiofonică.

Spre finalul dialogului, legislatorul a menționat explicit entitatea pe care o minimalizase anterior, precizând: „Am spus că sunt dispus să discut și cu Consiliul Național al Elevilor, să vedem când au ei disponibilitate, presupunând că sunt la școală în zilele lucrătoare, dar poate mă pot întâlni cu ei și în weekend, nu avem nicio problemă.”

Această deschidere declarată către consultarea CNE intervine după ce organizația a sesizat, pe data de 16 septembrie, faptul că reprezentanții elevilor nu au fost incluși în procesul de consultare și nici nu au fost prezenți la ședința Comisiei pentru Învățământ din Senatul României, moment în care proiectul privind uniformele a fost analizat și aprobat. În acea instanță, CNE solicitase respingerea inițiativei legislative.

Schimbarea de ton în contrast cu minimalizarea anterioară a CNE

Evolutia discursului lui Daniel Zamfir este remarcabilă deoarece survine la scurt timp după ce acesta a pus sub semnul întrebării, prin formulările folosite, chiar statutul organizației cu care acum dorește să se întâlnească. Într-o postare publicată pe rețeaua de socializare Facebook, senatorul a comentat ironic acțiunea de protest: Cum e asta?

În semn de protest că vrem să impunem ținuta obligatorie în școlile și liceele de stat, îi îndeamnă pe elevi să se îmbrace toți la fel, în ținuta neagră..

Trebuie subliniat că CNE nu este o structură informală constituită ad hoc pentru a contesta uniformele. Este organul național de reprezentare a elevilor, iar organizația a demonstrat, prin reacția sa publică, că este recunoscută prin legislația educațională și funcționează ca partener al Ministerului Educației și Cercetării în procesul decizional.

CNE a caracterizat formularea utilizată de Zamfir drept o „jignire la adresa elevilor reprezentanți” și o „desconsiderare a rolului CNE”.

Cu o zi înainte de această minimalizare, Zamfir apelase la conceptul de „neomarxism” în dezbaterile privind uniformele.

Poate oare uniforma opri bullying-ul?

Senatorul declarase că se va opune „cu toată forța politică” ca „curentul neomarxist să otrăvească mediul școlar”, invocând „libertatea de exprimare”, și a difuzat ulterior mesajul „Fără neomarxism în școli”.

CNE a observat că Zamfir a tratat criticile legate de impactul uniformei asupra libertății de exprimare individuală ca pe o manipulare din partea „neomarxiștilor”.

Consiliul Național al Elevilor a „Contestarea unei măsuri educaționale nu echivalează cu adeziunea la o doctrină politică.” Astfel, în spațiul de câteva zile, narativa inițiatorului a parcurs drumul de la asocierea criticilor cu „neomarxismul” și descrierea la anunțarea disponibilității de a negocia cu aceeași entitate pentru amendarea textului.

Recunoașterea limitelor uniformei în combaterea bullying-ului

O altă modificare importantă în declarațiile de luni se referă la fenomenul de bullying, unul dintre pilonii argumentativi utilizați în expunerea de motive a proiectului pentru justificarea introducerii uniformelor. Documentul legislativ susține, încă de la descrierea contextului actual, că disparitățile socio-economice dintre elevi, „vizibile pregnant în vestimentația adoptată”, alimentează „fenomene de excludere socială, presiune psihologică și bullying bazat pe statutul financiar al familiei”.

Mai mult, în secțiunea Motivare, inițiatorii enumeră explicit printre beneficiile propunerii Combaterea discriminării și reducerea fenomenului de bullying, argumentând: Prin introducerea unei ținute unice, se atenuează vizibilitatea diferențelor de statut material dintre familiile elevilor.

Dispar barierele artificiale și criteriile de judecată bazate pe haine de firmă sau trenduri scumpe, generând un mediu bazat pe meritocrație și respect reciproc. Expunerea de motive poartă semnătura, în numele inițiatorilor, a lui Daniel-Cătălin Zamfir.

Însă, în ziua mobilizării tinerilor, Zamfir a recunoscut că măsura nu soluționează integral problema: Evident că impunerea ținutei școlare nu rezolvă pe deplin problemele învățământului și nici problema bullying-ului pe care eu am vrut să o ating aici cu această lege. Dar cred că e un prim pas spre recâștigarea sentimentului de mândrie, spuneam, și de apartenență la comunitatea școlară pe care elevul și-a ales-o. Interogat ulterior dacă uniforma poate soluționa deficiențele sistemului educațional, senatorul a reiterat: Problemele în sistemul de educație sunt multe și sub nicio formă obligativitatea ținutei școlare nu le rezolvă pe toate, dar, spuneam, e un prim pas.

Ce e rău în asta?

Că școala trebuie să fie și despre disciplină și despre rigoare? La încheierea interviului de la Radio România Actualități, Zamfir a insistat: Nu rezolvăm toate problemele din învățământ cu această lege, dar e un prim pas și eu cred că este absolut necesar.

Poziția Ministerului Educației și Cercetării divergă de argumentele din expunerea de motive: instituția a anunțat că nu sprijină introducerea uniformelor obligatorii și a demonstrat în Comisia pentru Învățământ a Senatului că „nu există niciun studiu care să demonstreze că uniformele vor reduce bullyingul în școli”.