Sindicatele din educație cer modificări urgente ale regulilor de concediu și plată cu ora, ameninzând cu procese

Cum a fost susținută această interpretație prin referire?

Un document obținut de Edupedu. ro arată că Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au adresat Ministerului Educației și Cercetării o cerere formală de modificare urgente a normelor metodologice legate de concediul de odihnă și plata pe bază orară. Această solicitare apare în contextul unei decizii importante luate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în data de 8 octombrie 2026, prin care s-a stabilit că profesorii angajați simultan printr-un contract la normă întreagă și unul la normă redusă, în regim de plată cu ora, au dreptul la o remunerație pentru concediul anual care să reflecte și veniturile obținute din activitatea desfășurată pe baza contractului secundar.

Conform hotărârii CJUE, calcularea indemnizației de concediu nu poate se face exclusiv pe baza contractului principal, ci trebuie să includă și suma primită prin plata orară, în conformitate cu principiul că salariul aferent perioadei de concediu trebuie să echivaleze media remunerației percepute în perioada de muncă efectivă. Această poziție a fost confirmată prin analizarea cazului C-706/23, declanșat de un litigiu între Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Vaslui și Uniunea Sindicală „Didactica” din aceeași localitate, în numele a 14 angajați.

Acești salariati auținut, între 2019 și 2022, atât un contract la normă întreagă și nedeterminat, cât și unul la normă parțială, cu durată determinată, plătit pe bază orară.

Însă, la momentul acordării concediului de odihnă, instituția școlară le-a calculat drepturile doar pe baza contractului de bază, ignorând complet veniturile provenite din activitatea desfășurată în regim de plată cu ora.

Această practică a fost declarată incompatibilă cu regulamentul european de către CJUE, care a subliniat expres că nu este permisă o normativă internă care exclude din calculul concediului anual timpului efectiv lucrat și veniturile provenite de la un secundar contract de muncă. De asemenea, curtea a precisat că indemnizația de hrană, datorită rolului ei în structura remunerației, trebuie tratată ca parte integrantă a condițiilor de muncă și, prin urmare, să fie inclusă în baza de calcul a indemnizației de concediu anual.

Această interpretație a fost susținută prin referire la dispozițiile constituționale și tratatelor internaționale, prin care se confirmă că, în caz de contradictorii între legislația națională și cele europene, acestea ultime au prioritate, exceptând situațiile în care Constituția sau legea internă prevede standarde mai favorable pentru salariati.

În acest cadru, cele două federări sindicale au remarcat că Ministerul Educației și Cercetării are nu doar dreptul, ci și obligația de a intervini, în baza dispozițiilor din articolul 3, alineatul (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru a actualiza normele metodologice în conformitate cu standardele europene și Constituția. Ele au subliniat că mancarea acestei corectări ar putea duce la o valangă de noi acțiuni judiciare initiate de către salariații, care ar solicita aplicarea drepturilor recunoscute de CJUE în hotărârea din 8 octombrie 2026, inclusiv pentru perioadele ulterioare acelei date, cu toate efectele financiare pe care le acarăm: actualizări salariale, dobânzi pentru plăți întârziate și cheltuieli asociate proceselor judiciare.

De asemenea, Edupedu. ro a relatat deja, la data de 8 octombrie, că hotărârea CJUE a impus și o altă modificare esențială: indemnizația de hrană trebuie acordată în proporție cu timpul lucrat și pentru activitatea desfășurată prin contractul de plată cu ora, iar valoarea acesteia trebuie luată în considerare la stabilirea remunerației aferente concediului anual. Această observație se leagă direct de argumentația prezentată în cauza C-706/23, unde s-a demonstrat că școala din Vaslui a aplicat incorect metodologia de calcul a concediului, limitându-se exclusiv la contractul de bază și anulând contribuția financiară provenită de la contractul secundar.

Ce expresie specifică solicită federările să fie introdusă în normă?

Tribunalul Vaslui a recunoscut în martie 2023 că angajații aveau dreptăție și a anulat aplicarea celor dispoziții interne care restrictau concediul doar la funcția de bază.

Totuși, școala a impugnat această hotărâre și a atras dosarul în fața Curtei de Apel Iași, care, la rândul ei, a sesizat CJUE pentru a obține o interpretare privind specificitatea platii concediului și indemnizației de hrană în contexte de contracte cumulate – una la normă întreagă și alta la normă redusă, ambele concurente. În solicitarea lor transmisă Ministerului, FSLI și FSE „Spiru Haret” au formulat cereri concrete și detaliate pentru revizuirea normelor metodologice.

Prin prima modificare propusă, cer eliminarea restricției care limitează plata concediului de odihnă exclusiv la funcția de bază, pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare și control, precum și pentru personalul de cercetare din învățământul de stat.

În loc thereof, solicită introducerea expresă a dreptului la concediul de odihnă plătit pentru fiecare contract individual de muncă pe care un angajat îl ține simultan, mai ales în cazul profesorilor care combină activitățile în regim de plată cu ora cu cele din contractul principal. De asemenea, insistență pe modificarea regulilor privind programarea concediilor, astfel încât acestea să nu mai fie conditionate de tipul sau durata contractului individual de muncă, ci să se bazeze strict pe timpul efectiv lucrat și veniturile acumulate.

Un alt punct esențial al solicitării se referă la asigurarea că indemnizația de concediu nu poate fi mai mică decât suma compusă din salariul de bază, sporurile permanente, compensările, indemnizațiile (inclusiv cea de hrană, cea pentru titlul de doctor, cea pentru zone izolate sau cea pentru suprasolicitare neuropsihică) și majorările de natură permanentă, pentru perioada acordată de concediu.

În ceea ce privește normele privind plata pe oră, sindicatele cer revizuirea articolului referitor la calculul tarifului orar, proponând ca la salariul de bază să se adauge o listă extinsă de drepturi salariale: majorarea pentru predarea simultană, majorarea pentru învăţământul special, majorarea pentru personalul didactic care funcționează ca diriginte (încădrător, educator, institutore, profesor la nivel primar sau preșcolar), sporul pentru predarea în sistemul penitenciar, indemnizația pentru zone izolate, indemnizația de hrană, sporul pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, precum și sporul de suprasolicitare neuropsihică. Această ajustare ar asigura că plata orară reflecte adecvat toate componentele remunerației, nu doar baza salarială.

Cele două organizații au subliniat, de asemenea, că politica actuală a Ministerului Educației contradictă direct hotărârea CJUE, deoarece ordonministre precum Ordinul nr. 5559/2011 și Ordinul nr. 4050/2021 au stabilit expres că cadrele didactice care lucrează și în regim de plată cu ora au dreptul la concediul de odihnă plătit doar pentru funcția de bază, pentru care s-a încheiat contractul principal de muncă. Această poziție, deși a fost anulată de Tribunalul Vaslui înmartie 2023 în cazul celor 14 angajați, a fost impugnată de școala și dusă în fața Curtei de Apel Iași, care a trimis întrebări prejudeciale CJUE, concentrate explicit pe modalitatea de plată a concediului și tratamentul indemnizației de hrană în situațiile de contracte cumulate.