SpaceX a livrat 2,8 tone de provizii către Stația Spațială Internațională

Organoidul cerebral din CRS-35 te surprinde!

SpaceX a reușit să pună în orbită pentru prima dată megaracheta sa Starship, o realizare majoră care vine însă cu nuanțe, deoarece o defecțiune la un motor a impus scurtarea zborului de testare. Vehiculul spațial, dezvoltat de compania condusă de Elon Musk, a depășit etapa critică de intrare pe orbită și a eliberat sateliți Starlink, dar nu a putut completa traseul planificat inițial.

Simultan cu acest eveniment spectaculos, compania a livrat și provizii esențiale către Stația Spațială Internațională prin intermediul capsulei Dragon, în cadrul misiunii CRS-35.

Lansarea care a deschis această săptămână agitată pentru SpaceX a avut loc marți dimineața, 13 octombrie, de la Baza Forțelor Spațiale Cape Canaveral din statul Florida. La ora 10:35 GMT, racheta Falcon 9 a decolat, purtând în vârful său capsula automată Dragon. Această expediție, cunoscută sub numele de CRS-35, este a treizecea misiune comercială de aprovizionare efectuată de SpaceX în parteneriat cu NASA.

Pe măsură ce racheta s-a îndepărtat de platforma de lansare, atenția s-a îndreptat către încărcătura de 2,8 tone, compusă din alimente, apă și echipamente științifice cruciale pentru personalul de la bordul ISS.

Conform programului stabilit, capsula Dragon urma să sosească la stația spațială pe 15 octombrie, joi. Procesul de andocare va fi realizat autonom, capsula urmând să se lege de portul orientat spre spațiul liber, situat pe modulul Harmony, în jurul orei 15:00 GMT.

Dacă condițiile meteorologice și tehnice permit, acest contact va avea loc fără intervenție umană directă, demonstrând fiabilitatea sistemelor automate ale vehiculului.

Încărcătura transportată în cadrul acestei misiuni este extrem de diversificată și include inovații tehnologice și biologice semnificative. Printre obiectele prețioase se numără ultimele panouri solare extensibile, cunoscute sub acronimul iROSA (International Space Station Roll-Out Solar Arrays).

Aceste structuri vor crește considerabil autonomia energetică a stației, asigurând o sursă mai stabilă de electricitate pentru experimentele viitoare. De asemenea, Dragon poartă o cantitate importantă de aparatură destinată cercetării științifice, inclusiv componente pentru fabricarea retinelor artificiale în condiții de microgravitație.

Un alt aspect fascinant al misiunii CRS-35 este transportul unor organoizi cerebrali, adică mini-creiere cultivate artificial.

Aceste modele biologice pot oferi indicii despre ținte terapeutice noi pentru afecțiuni neurodegenerative grave, precum boala Alzheimer, Parkinson și scleroza multiplă.

Oficialii NASA au detaliat într-o prezentare publicată pe 7 octombrie că nava spațială conține și materiale pentru studiul formării unui nou tip de sticlă în absența gravitației, precum și modele de țesut cardiac în trei dimensiuni, menite să accelereze procesul de testare a medicamentelor la scară largă în misiunile viitoare.

După ce va livra toate aceste resurse, Dragon va rămâne atașată de stația spațială timp de aproximativ o lună. În această perioadă, astronauții vor folosi proviziile și vor rula experimentele. Ulterior, capsula se va desprinde și va începe călătoria de întoarcere pe Pământ, adunând rezultatele experimentelor și alte echipamente. Revenirea va fi asigurate prin sistemul de parașute, care va permite ambararea în siguranță în Oceanul Pacific, în largul coastei Californiei.

Pentru SpaceX, rolul Dragon este unic pe piata actuală a transportului spațial. Este singura navă cargo operațională capabilă să readucă încărcătura pe Pământ.

Celelalte vehicule existente, cum ar fi Progress-ul rus, HTV-X japonez sau Cygnus XL al Northrop Grumman, sunt construite pentru a fi de unică folosință, disipându-se în atmosfera terestră la finalul misiunii.

De ce nu s-au făcut șase rotații?

Aceasta oferă un avantaj logistic important, permițând recuperarea costisitoare a echipamentelor și a mostrelor științifice.

Pe de altă parte, megaracheta Starship a scris istorie cu propria ei primă incursiune pe orbită.

Lansată din statul Texas, cea mai puternică și mai mare rachetă construită vreodată a reușit să își schimbe vectorul de mișcare pentru a intra pe o orbită terestră.

La aproximativ 25 de minute după decolare, treapta superioară a vehiculului a eliberat pentru prima dată un lot de sateliți operaționali, din familia Starlink V3.

Acest moment a fost întâmpinat cu aplauze de către inginerii companiei, marcând un progres substanțial pentru un proiect care a cunoscut o listare spectaculoasă la burse în luna iunie.

Cu toate acestea, zborul nu a fost lipsit de incidente. Unul dintre motoarele Raptor ale rachetei s-a oprit prematur în timpul ascensiunii. Deși această problemă ar fi putut duce la abandonarea misiunii, echipele de la SpaceX au analizat situația rapid și au decis să continue, mizând pe capacitatea vehiculului de a ajunge pe orbită chiar și cu o funcționare redusă a propulsorilor.

Decizia a fost riscantă, deoarece pierderea controlului pe orbită ar fi putut duce la distrugerea sateliților transportați sau la o reintrare necontrolată în atmosferă.

În loc să realizeze șase rotații complete în jurul Pământului, conform planului inițial care prevedea un zbor de aproximativ zece ore, treapta superioară a efectuat doar două orbite. După aceea, a executat o coborâre controlată și a intrat în apele Oceanului Pacific, la nord de Hawaii, la circa trei ore după lansare. Căderea a fost descrisă drept „puțin cam brusc”, dar în linii mari, vehiculul s-a comportat conform așteptărilor pentru un test prescurtat. Treapta inferioară, care a asigurat propulsia inițială, a aterizat în Golful Mexic, conform traiectoriei calculate.

Acest al 14-lea zbor de testare pentru Starship în configurația sa completă a reprezentat o premieră absolută pentru megaracheta americană. După aproximativ zece ani de dezvoltare intensă și trei ani de zboruri-test parțiale, SpaceX a reușit să demonstreze capacitatea de a plasa vehiculul pe orbită. Până acum, compania fusese limitată la traiectorii suborbitale, considerate mai sigure și mai ușor de gestionat, pentru a valida funcționarea sistemelor și pentru a integra modificările necesare.

Kathleen Curlee, analist spațial de la Universitatea Georgetown, a comentat că realizarea orbitării este remarcabilă, dar problemele motorului și imposibilitatea de a susține zborul de 10 ore împiedică declarația unui „succes deplin”. Ea a subliniat presiunea exercitată asupra SpaceX de către public și investitori, mai ales în contextul recentei listări la bursă.

Compania trebuie să execute teste spectaculoase pentru a evita percepția unui eșec, având în vedere ambițiile uriașe ale lui Elon Musk de a face racheta complet reutilizabilă.

Această reușită parțială deschide ușa către o nouă fază a testelor, care vor include tentative de reaprovizionare cu carburant pe orbită. Starship este concepută pentru o gamă vastă de misiuni, de la trimiterea centrelor de date în spațiu până la viitoarele călătorii spre Lună și colonizarea planetei Marte.

Versiuni adaptate ale rachetei vor fi integrate și în programul lunar al NASA și în zboruri cargo pe distanțe lungi în atmosferă, deși dezvoltarea acestor proiecte a suferit întârzieri în ultimii ani.

Deși lansarea și plasarea pe orbită a celor 26 de sateliți Starlink de nouă generație reprezintă o victorie majoră, consolidând constelația de internet prin satelit a companiei, umbra problemei motorice persistă. Zborul din această săptămână a fost urmat de alte trei lansări de rachete SpaceX, inclusiv una destinată transportării unui echipaj de astronauți spre Stația Spațială Internațională, demonstrând ritmul intens al activității companiei în sectorul spațial.

Astfel, SpaceX își consolidează poziția de lider mondial, combinând reabilitatea logistică a capsulei Dragon cu viziunea revoluționară a megarachetei Starship, în ciuda provocărilor tehnice întâmpinate.