Tinerii din generația Z preferă vacanțele culinare alături de bunici în Italia
Cine a dat startul trendului „turismului bunicilor”?
Tinerii din generația Z preferă vacanțele culinare alături de bunici în Italia
Tot mai mulți tineri din Europa și SUA aleg să-și petreacă vacanțele nu la plajă sau în orașe mari, ci în bucătaria unei bunici din Sudul Italiei. Trendul a pornit de la „grandmacore” – mișcarea de pe rețelele sociale care a readus în lumină activitățile clasice asociate bunicilor: de la prăjituri la tricotat.
Unde e cel mai faimos exemplu al acestui fenomen?
Un sondaj arată că 76% dintre tinerii din generația Z din Franța, Germania, Marea Britanie și SUA ar rezerva o activitate inspirată din lumea bunicilor. În Italia, acest interes se găsește bine înțeles: are rădăcini în bogatul patrimoniu gastronomic și în rețetele trecute de gen în gen în familie.
În centrul vechi din Bari, doamne din comunitate deschid usile caselor lor pentru a învăța tinerii străini să pregătească orecchiette făcută de mână, focaccia autentică sau sosuri de roșii pe bază de rețete de secoluri. Aceste sesiuni nu sunt doar lecții de bucătărie. Sunt momente de legătură intergenerațională: povestiri de familie, sfaturi pentru o viață sănătoasă, râs – tot devine parte din experiență. Turiştii plătesc între 30 și 60 de euro pe sesiune.
Mulți se întorc pentru a-și aprofunda cunoștințele sau pentru a-și crea propriile „carte de rețete” familiale, inspirate de ceea ce au învățat.
Cum afectează acest turism comunitățile locale?
Ce a început ca o tendință de niche pe Instagram și TikTok – cu videouri de bunici care învăță tineri să facă pasta sau să prăjească dolci, acum cu milioane de vizualizări – a devenit o formă de turism responsabil și sustinabil. În Puglia, Campania și Sicilia, asociații locale de femei în vârstă au organizat oficial aceste întâlniri, transformând o practică informală într-o sursă de venit pentru comunități care se confruntă cu depopularea și învecțișarea.
Aceste inițiative păstrează tehnici immateriale – precum fermentarea legumelor sau legarea mâncărimei cu fir de mătase – și în același timp ajută la revitalizarea economice a satelor și orașelor mici, unde tinerii pleacă în căutarea de oportunități altundeva.
Experții subliniază că această abordare oferă o alternativă valorosă la turismul de masă: accent pe autenticitate, respect și schimb cultural bidirecțional.
De ce experții în turism cultural îl preda pe acest model?
Multe experiențe includ vizite la piețele locale, grădinărit urban sau seze de povești în jurul masă – creând un pachet complet care atrage nu doar pasionații de bucătărie, ci și cei care caută un stil de viață lent, conexiune umană și turism ethical.
Pe termen scurt, tendința se consolidează: mai multe agenții de turism o includ în pachetele lor, iar autoritățile locale o promovă ca parte a strategiilor de dezvoltare regională.