UE se pregătește discret pentru un atac hibrid cu numeroase victime

Ce a observat diplomatul NATO despre Bruxelles?

În ultimele săptămâni, reprezentanții permanenți ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit într-un cadru strict limitat pentru a dezbatu mecanismele de reacție la o eventuală agresiune hibridă care ar putea genera un bilanț cu pierderi umane semnificative. Conform informațiilor furnate de cinci surse diplomatice și oficiale din interiorul Comisiei Europene, acest subiect a ocupat o poziție centrală în agenda discuțiilor.

Intensitatea dezbaterilor a crescut considerabil după incidentul din august, când o dronă echipată cu materiale explozive a fost identificată la aeroportul din Leipzig, un eveniment pe care Berlinul l-a imputat direct Moscovei.

Deși blocul comunitar a abordat aceste scenarii de criză de ani buni, inclusiv prin adoptarea unui pachet de instrumente destinate gestionării amenințărilor hibride – acoperind atacurile cibernetice, manipularea alegerilor și operațiunile de sabotaj – accentul pus recent s-a mutat asupra consecințelor umane severe ale unor astfel de evenimente, conform relatării Politico.

Doi diplomatici au confirmat că întrunirea de miercuri trecută a avut ca temă explicită gestionarea situațiilor cu multiple victime. Oficialii europeni au analizat diverse aspecte operaționale, printre care activarea rapidă a echipelor specializate în urgențe, eliberarea accelerată a finanțării bugetare pentru a susține țara lovită și strategiile de comunicare publică ale șefilor instituțiilor continentale.

Un înalt funcționar din UE a subliniat necesitatea unei stări de alertă maxime: „Trebuie să fim gata pentru un impact sever”.

El a precizat că cazurile precum cel de la Leipzig demonstrează clar că un episod catastrofal, capabil să genereze un număr mare de raniți sau morți, rămâne o posibilitate reală.

Ce ton pesimist a avut vocea autoritară?

Altă voce autoritară din instituțiile comunitare a comentat, cu un ton pesimist, că în contextul expansiunii activităților rusești, apariția victimelor pare un lucru inevitabil, mai degrabă o chestiune de timp decât de probabilitate. „A fost un noroc relativ că până acum nu s-a produs nimic mai grav”, a concluzionat acesta.

Pe planul alianței nord-atlantice, un diplomat NATO a observat că atât Bruxelles-ul, cât și Washingtonul vor fi supuși unei presiuni intense pentru a oferi o Totuși, inițiativele luate la nivel european nu au fost privite cu ochi buni de toate capitalele. Mai multe state membre critică faptul că UE ar păși pe teritoriul competențelor NATO, riscând să creeze suprapuneri funcționale care pot duce la confuzie în lanțul de comandă și la întârzieri în luarea deciziilor cruciale.

O altă vulnerabilitate majoră identificată de diplomați este infrastructura de comunicații criptate insuficientă în cadrul Uniunii, alimentând temerea că datele clasificate transmise în timpul ședințelor ambasadorilor ar putea fi interceptate sau divagate.

Aceste suspiciuni au fost exacerbate de informațiile conform cărora Peter Szijjarto, fostul șef al diplomaciei ungare, ar fi comunicat omologului său din Federația Rusă detaliile conversațiilor avute la nivel de lideri europeni. Această revelație a consolidat scepticismul capitalilor, determinându-le să restrângă fluxul de informații ultra-secrete, rezervându-le doar formatului NATO.

Un diplomat reprezentând un stat de pe flancul estic al Europei a descris atitudinea guvernului său: „Suntem extrem de prudenti când vine vorba de a partaja intelligence delicat în Coreper sau chiar în sala summiturilor”.

Motivul este simplu și alarmant, conform aceluiași interlocutor: „Fie că aceste detalii apar în presa internațională, fie că ajung direct în biroul de la Kremlin”.