Ursula von der Leyen propune un Consiliu European de Securitate pe fondul amenințărilor Rusiei
Amenințări din Est și tensiuni transatlantice!
Urgența creării unui nou mecanism de coordonare strategică la nivel european a devenit o realitate greu de ignorat. Așa se face că Ursula von der Leyen, șefa Executivului european, și-a anunțat miercuri intenția de a lansa un forum dedicat exclusiv securității.
Această inițiativă îi vizează pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene, dar și parteneri externi care împărtășesc aceeași viziune asupra amenințărilor actuale. Motivația principală stă în creșterea agresivității Rusiei și în erodarea legăturilor tradiționale cu Statele Unite. În cadrul discursului anual despre starea Uniunii, președinta Comisiei a explicat că discuțiile despre un astfel de format de vârf, concentrat pe protecția continentului, au loc de multă vreme.
Lista partenerilor potențiali include Ucraina, Regatul Unit, Norvegia și Canada, alături de alte națiuni interesate de stabilitatea regională.
Von der Leyen a subliniat că contextul actual, marcat de riscuri ample și complexe, face ca implementarea acestui Consiliu European de Securitate să fie o prioritate absolută.
Contextul geopolitic este dominat de temeri persistente că blocul european nu dispune de instrumentele necesare pentru a gestiona eficient provocările de securitate, în special cele venite din Est. Incertitudinea e amplificată de frecvența incidentelor: încălcări ale spațiului aerian, valuri de atacuri cibernetice și tentative de sabotaj care se înmulțesc de la o zi la alta.
Toate acestea se întâmplă pe fundalul invaziei la scară largă declanșate de Rusia în Ucraina.
În paralel, NATO pare blocată, ezitând să reacționeze ferm de frica unui conflict direct cu Moscova. Simultan, relația transatlantică traversează o perioadă dificilă, marcată de tensiunile dintre Alianță și președintele american Donald Trump.
Amenințările lansate de acesta la începutul anului privind Groenlanda și retragerea treptată a forțelor militare americane din Europa alimentează dubiile legate de angajamentul Washingtonului față de securitatea europeană.
Un manual european contra amenințărilor hibride?
În fața acestui tablou sumbru, von der Leyen a descris o Europă care trebuie să își protejeze singură interesele, amintind de sprijinul oferit Groenlandei în momentul în care aceasta a fost vizată de amenințări. Ea a insistat asupra ridicării nivelului de pregătire al Uniunii, argumentând că structurile actuale au fost proiectate pentru o realitate geopolitică cu totul diferită.
Pentru a face față noilor provocări, este imperativ ca UE să își elaboreze propriul manual pentru combaterea amenințărilor hibride. De asemenea, sunt necesare strategii clare pentru gestionarea incidentelor situate imediat sub pragul unei agresiuni armate clasice.
În acest scop, s-a cerut instituirea unui echivalent european al articolului 4 din Tratatul NATO, botezat „protocol de securitate de urgență”.
Conform textului nord-atlantic, acest articol obligă statele membre să se consulte ori de câte ori un membru consideră că integritatea sa teritorială sau securitatea sunt puse în pericol.
La nivelul UE, un astfel de mecanism ar însemna convocarea rapidă a tuturor statelor pentru a coordona un Ideea unui Consiliu European de Securitate nu este tocmai nouă, ea apărând pentru prima dată în anii 1980.
De atunci, propunerea a fost dezbătută și respinsă de nenumărate ori. Un nou impuls a venit după diviziunile din UE provocate de războiul din Irak din 2003.
Totuși, cea mai recentă tentativă majoră de relansare a avut loc în 2017, prin intermediul fostului președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, și al președintelui francez Emmanuel Macron. Atunci, inițiativa a eșuat din cauza reticenței exprimate de Regatul Unit.