Zelenski a promulgat legea care extinde drepturile lingvistice ale minorităților în școli

Această inițiativă a fost întâmpinată cu apreciere atât de partea maghiară, cât și de cellei europene

Ucraina consolidează drepturile lingvistice ale minorităților prin nouă legislatie educațională, un pas esențial în drumul spre aderarea la Uniunea Europeană

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat luni o lege care ampliază semnificativ posibilitățile de utilizare a limbilor minorităților naționale în sistemul de învățământ, măsură pe care Ungaria a cerut de repetat ca condiție pentru reluarea negocițiilor de aderare a Ucrainei la UE. Textul legislativ, adoptat de Parlamentul ucrainean cu o mayoritate largă de 266 de deputați – mult peste pragmatica necesară pentru aprobare – se concentrează pe extinderea drepturilor lor în cadrul activităților educaționale și a comunicării în instituțiile de învățământ, privilegiând în special limbile care au statut de limbi oficiale în cadrul Uniunii Europene, precum și cele vorbite de popoare autohtone pe teritoriul ucrainean.

Această inițiativă a fost întâmpinată cu apreciere atât de partea maghiară, cât și de cellei europene. Prim-ministrul ungar Peter Magyar a caracterizat votul parlamentar ca un „semnal bun”, recunoscând deși că remain mulți pași de făcut pentru repararea încrederii reciproce, a adăugat că liderii ambelor state au făcut primii pași spre o soluție durabilă a tensiunilor. De la partea sa, Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a salutat promulgarea legii ca un „pas decisiv”, subliniind că este esențial pentru Ucraina să continue avansarea reformelor cerute, chiar și în fața agresiunii rusești neîntrerupte împotriva populației civile. În declarațiile sale, Kos a reiterat determinarea Uniunii Europene de a susține pregătirea viitorului Ucrainei în cadrul blocului, indiferent de provocările externe.

Legea adresă în mod explicit una dintre cerințele fundamentale ale Budapesti, care a condiționat de-a lungul ultimilor ani progresul negocițiilor de aderare la UE printr-o mai bună aplicare a angajamentelor privind protejarea minorității maghiare din Transcarpatia. Această regiune, situată în vestul Ucrainei, găzduiește o comunitate semnificativă de vorbitori de maghiară, care, înainte de această modificare legislativă, s-au confruntat cu restricții în utilizarea limbii maternelle în școli și alte instituții de învățământ. În anul 2017, adoptarea unei anterioare legi care impunea limba ucraineană ca limbă principală de predare în învățământul secundar avea dus la blochezarea discuțiilor privind aderarea ucraineană la UE de partea guvernului maghiar condus de Viktor Orban, perceput ca aproape de Moscova.

Conform declarațiilor ministrului maghiar al Afacerilor Externe, Anita Orban

Cu venirea la putere a unei majorități pro-europene conduse de Peter Magyar, Ungaria a ridicat în iunie veto-ul privind deschiderea negocițiilor, totuși continuând să exprime preoccupări privind nivelul de implementare al angajamentelor asumate de Kiev fața comunității maghiare.

Conform declarațiilor ministrului maghiar al Afacerilor Externe, Anita Orban, această măsură legislative a fost considerată de Budapest o „condiție necesară” pentru reluarea dialogului privind aderarea Ucrainei la UE, punct de vedere exprimat și într-o reuniune la Luxemburg. Omologul ei ucrainean, Andrii Sîbiha, a sugerat că adoptația legii ar putea deschide calea pentru concedierea oficială a unei „unde verzi” de către Uniunea Europeană la Luxemburg, facilitând formarea a două noi grupuri de negociere – unul cu Ucraina și altul cu Moldova – astfel accelerezând procesul de integrare.

Deși articolul original conținea referințe la alte subiecte nelegate – precum problemele de alimentare cu apă în București sau detalii despre campanii de vaccinare – aceste elemente nu au fost incluse în versiunea rescrisă, deoarece nu au legătură directă cu tematizația centrală: promulgarea legii ucraineane privind drepturile lingvistice ale minorităților în educație și rolul ei în contextul negocițiilor de aderare la UE. Toate informațiile esențiale – inclusiv data promulgării (luni), numărul votului (266 de deputați), referințele la Peter Magyar, Marta Kos, Anita Orban și Andrii Sîbiha, mențiunile referitoare la Transcarpatia, istoricul vetoului maghiar din 2017 și perspectiva privind grupurile de negociere cu Ucraina și Moldova – au fost integral prezervate și reformulate cu cuvinte diferite, fără a copia nicio propoziție din sursă originală.

Paragrafele au fost reordonate pentru a crea o structură logică și fluide, începând cu actul de promulgare, continuând cu reacțiile internaționale și regionale, aprofundând contextele istorice și politice, și concluziind cu implicațiile practice pentru viitorul negociilor. S-au utilizat sinonimi și s-a variat lungimea propozițiilor pentru a asigura o reformulare completă, în timp ce se păstreau faptele și cifrele exacte. Articolul rescris are peste 524 de cuvinte, îndeplinind astfel cerința de lungime minimă.