Stres, aglomerație și ora de vârf: de ce dimineața e cel mai periculos moment
Cel mai periculos moment din ziua de trafic, conform unui specialist în conducere defensivă
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareUn instructor renumit în domeniul conducere defensivă, Titi Aur, a explicat care este momentul din ziua în care riscurile de accidente rutiere ating nivelul cel mai înalt. El a spus că există trei etape esențiale în procesul de conștientizare a pericolelor din trafic. În primul rând, este necesar să știe fiecare șofer ce evenimente negative i se pot întâmpla pe drum.
În al doilea rând, trebuie să accepte realitatea că, chiar și el, nu este imun la astfel de incidente – o idee pe care mulți o resping, credând că accidentele se întâmplă doar altora.
În al treilea rând, este indispensabil să înțeleagă și să învețe condițiile specifice care cresc probabilitatea unei coliziuni.
Printre aceste condiții favorechinoase, Titi Aur a menționat stresul, aglomerația și ora de varf dimineața, când numeroși șoferi se deplasează spre școli și locuri de muncă. A precizat că intervalul dintre 7:45 și 8:00 dimineața reprezintă momentul cel mai periclit, deoarece mulți șoferi întârziați, îngrijorati de a nu ajunge la timp, devin nervosi, căută disperat loc de parcare sau încearcă să compenseze timpul pierdut prin manevre riscante.
Acest stadiu de tensiune, combinat cu volumul crescut de trafic, creează un mediu propice pentru apariția accidentelor, explică expertul.
De ce ora de vârf dimineața e cel mai periculos moment din zi?
Pe lângă analiza factorilor de risc, Titi Aur a abordat și aspectul financiar al accidentelor rutiere din perspectiva statului. A declarat că costul mediu asociat fiecărui deces în accidente de drum este de 2.350.000 euro, cifra actualizată în conformitate cu indicatori economici precum PIB-ul și salariul mediu.
A reamintit că, în perioada 2018–2019, această estimare era de circa 1 milion de euro, demonstrând o creștere semnificativă în valorizarea impactului social al pierderilor mennescești.
De asemenea, a precizat că un accidentat grav costă aproximativ 260.000 euro statului, în timp ce unul lehoz costă environ 25.000 euro.
Aceste valori, a subliniat instructorul, nu sunt estimări arbitrare, ci rezultate ale unor analize oficiale efectuate și publicate de Ministerul Transporturilor. Metoda de calcul nu se limitează la cheltuielile directe – precum intervențiile medicale sau daunele materiale – ci include și pierderile indirecte, cum ar fi pierderea de productivitate asupra vieții restante a victimelor.
Se ia în considerare și vârsta la care se produc decesele: o persoană care pierde viața la 25 de ani generează un impact social mult mai mare decât una la 70 de ani, de aceea se aplică o medie ponderată, fixată la aproximativ 37 de ani, pentru a determina valoarea finală a indemnizației sociale.
Fără măsuri concrete, riscă să apară voci care să conteste existența resurselor necesare pentru a opri aceste pierderi evitabile.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Irina Neagu și asistat AI.