Ciuma Neagră a bântuit Europa timp de patru secole!
Cercetările recente aruncă o nouă lumină asupra uneia dintre cele mai devastatoare pandemii din istorie.
Ultimele știri
Plăți avans APIA 2026: sume pe hectar și cap de animal pentru agricultori
Dobânzile scad: speranță pentru economia României
Ungaria și Bulgaria blochează aderarea Ucrainei la UE: ce înseamnă pentru Moldova?
Trump propune dialog trilateral pentru denuclearizareSe pare că Ciuma Neagră nu a fost doar o catastrofă de scurtă durată, ci o amenințare persistentă care a bântuit Europa timp de patru secole, cu reapariții periodice ale bolii până spre finalul secolului al XVIII-lea.
Această perspectivă revizuită asupra istoriei ciumei, publicată în prestigioasa revistă PNAS, provine de la un consorțiu internațional de specialiști, condus de experți de la Universitatea din Tartu, Estonia.
Conform Science Alert, studiul oferă o imagine mult mai nuanțată asupra traiectoriei epidemiei după valurile inițiale.
Echipa de cercetători a abordat problema printr-o metodologie complexă, combinând analiza genomică a bacteriei cauzatoare, Yersinia pestis, cu date arheologice și documente istorice.
Au fost reconstituite și analizate 26 de secvențe genomice ale bacteriei, extrase din rămășițe umane descoperite în 11 situri arheologice din Estonia, Rusia, Anglia, Olanda și Elveția.
Pentru a stabili o cronologie cât mai precisă, s-au utilizat tehnici de datare prin radiocarbon, modele filogenetice, registre istorice și statistici locale ale mortalității. Această abordare hibridă a permis rafinarea datării pentru 75 de genomuri în total – 11 probe noi și 64 deja cunoscute.
Philip Slavin, istoric la Universitatea din Stirling, subliniază importanța
Philip Slavin, istoric la Universitatea din Stirling, subliniază importanța acestei precizări, care permite acum asocierea fiecărei probe cu valuri specifice ale epidemiei și cu focare urbane sau regionale cunoscute.
O descoperire cheie a studiului este diversificarea genetică remarcabilă a liniei Yersinia pestis între anii 1450 și 1500. Specialiștii sugerează că, în această perioadă, s-au format noi rezervoare zoonotice în populațiile de rozătoare. Aceste mecanisme au permis bacteriei să supraviețuiască în mediul natural și să reapară ulterior în comunitățile umane. Analizele au relevat, de asemenea, intrări repetate ale agentului patogen pe teritoriul Estoniei, începând chiar din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Unii dintre liniile genetice identificate acum sunt noi, indicând o complexitate evolutivă neexplorată până acum.
Studiul explorează și legătura dintre dinamica bacteriană și evenimentele istorice. Cercetătorii au observat o coincidență temporală între diversificarea tulpinilor și Marea Secetă a Renașterii. Ipoteza este că stresul climatic ar fi determinat rozătoarele să migreze spre așezările umane sau să sufere mortalități masive, facilitând astfel transmiterea bolii. Alte corelații au fost identificate în perioadele de instabilitate militară, precum Războiul de Treizeci de Ani (1618-1648) și Marele Război Nordic (1700-1721). Mișcările de trupe, refugiații și negustorii au contribuit la răspândirea infecției pe rutele comerciale și militare.
Christiana Scheib, genetician la Universitatea din Tartu, explică cum bacteria se ramifică în noi linii chiar în epoci de conflict, urmând traseele armatelor și ale populațiilor deplasate.
Deși ciuma nu a dispărut complet și Yersinia pestis persistă și astăzi, cazurile umane fiind rare și tratabile cu antibiotice, acest studiu oferă lecții valoroase pentru viitoarele crize sanitare. Înțelegerea modului în care patogenii zoonotici trec bariera speciilor și se adaptează pe termen lung este esențială.
Spre deosebire de pandemia de COVID-19, unde genomurile virale au putut fi asociate cu date precise, permițând o urmărire exactă a variantelor, în cazul epidemiilor vechi, aceste detalii cronologice stricte lipsesc adesea sau acoperă intervale lungi.
Descoperirea și secvențierea de noi mostre de ADN antic promit o reconstrucție și mai fidelă a istoriei ciumei, evidențiind legăturile sale complexe cu fluctuațiile climatice, fluxurile migratorii și confruntările geopolitice din Europa.
Sursă: mediafax
Conținut scris de redacția noastră sectorul-1.ro / Andrei Rachieru și asistat AI.